Visul lui Putin de a diviza Ucraina cu ajutorul limbii nu s-a împlinit

Vladimir Putin a încercat, încă din 2022, să justifice invazia Ucrainei prin argumentul protejării vorbitorilor de limbă rusă. Liderul de la Kremlin a afirmat în repetate rânduri că îi consideră pe ucraineni „un popor frățesc” și că războiul ar fi o „tragedie comună”. Însă realitatea din teren contrazice complet această narativă.

Editorialistul Dominic Lawson de la The Sunday Times notează că „fiecare moarte și fiecare rană sunt sânge pe mâinile tiranului de la Kremlin”. Potrivit acestuia, Putin a trăit cu iluzia că tancurile trimise spre Kiev vor fi întâmpinate cu flori, în special în regiunile unde populația vorbește preponderent rusa. În schimb, acești oameni au devenit unii dintre cei mai vocali opozanți ai invaziei.

„Putin spune că ne apără, dar ne ucide pe noi”

Experiențele refugiaților ucraineni confirmă ruptura dintre propaganda Moscovei și percepția reală. Lawson povestește cum o femeie ucraineană, Vira, refugiată în Marea Britanie împreună cu fiul ei, vorbește rusă în familie, dar respinge categoric justificările Kremlinului:

„Putin spune că îi protejează pe vorbitorii de limbă rusă, dar ne ucide pe noi! Mai ales pe noi, cei din Donețk și Luhansk, unde bombardamentele au început încă din 2014.”

14:46 • Internațional

Eșec fatal pentru Moscova: Unitatea Azov respinge ofensiva rusă în Donbas și apără ruta strategică

20:45 • Război Ucraina

Zelenski își reafirmă disponibilitatea de a se întâlni cu Putin: „Este important ca țările din sud să împingă Rusia spre pace”

Această mărturie demontează argumentul oficialilor ruși, inclusiv al ministrului de externe Serghei Lavrov, care a declarat recent că Moscova „nu poate abandona” comunitățile rusofone din Ucraina.

Sondajele confirmă respingerea Rusiei

Datele colectate de Centrul Razumkov arată că 82% dintre ucrainenii care vorbesc rusă acasă au o atitudine negativă față de Rusia. Este o schimbare radicală, având în vedere că în 1991, la referendumul pentru independență, chiar și regiunile estice au votat covârșitor (peste 83%) pentru separarea de Moscova.

În sud, în regiunea Odesa – unde limba rusă era dominantă – 85% dintre votanți au ales atunci independența. Cifrele arată că limba nu determină loialitatea politică, iar războiul a consolidat identitatea ucraineană chiar și în rândul rusofonilor.

Zelenski, exemplul care contrazice mitul lingvistic

Unul dintre cele mai puternice exemple este însuși președintele Volodimir Zelenski. De origine rusofon, acesta a recunoscut înainte de a deveni șef al statului că încerca să își perfecționeze ucraineana. Cariera sa și popularitatea în rândul ucrainenilor demonstrează că limba nu reprezintă un criteriu de apartenență sau loialitate politică.

„Putin a distrus pentru totdeauna posibilitatea unei uniri între Rusia și Ucraina. A omorât nenumărați oameni dintr-o națiune pe care pretinde că o iubește ‘ca pe un frate’. În realitate, Putin urăște Ucraina și mai ales pe cetățenii ei rusofoni care i-au respins invazia”, scrie Lawson.

Planuri de pace și calculele Kremlinului

Deși Moscova continuă retorica despre „protejarea” vorbitorilor de rusă, scena diplomatică indică un alt joc. Profesorul Timothy Garton Ash de la Universitatea Oxford consideră că Putin nu va accepta negocieri serioase înainte de anul viitor, când ar putea simți că balanța se întoarce împotriva Rusiei.

Pe de altă parte, analistul politic Mark Galeotti afirmă că liderul de la Kremlin este pregătit atât să continue războiul, cât și să îl oprească, în funcție de conjunctura de pe front.

„Rusia nu trebuie să câștige decisiv, ci doar să reziste mai mult decât Ucraina. Putin crede – pe bună dreptate sau nu – că timpul lucrează pentru el, având în vedere dificultățile de recrutare la Kiev și diminuarea sprijinului american”, explică acesta.

O strategie ratată: limba nu mai este armă

Planul Kremlinului de a exploata identitatea lingvistică a ucrainenilor a eșuat spectaculos. În loc să creeze diviziuni interne, războiul a consolidat unitatea națională. Pentru majoritatea vorbitorilor de rusă, Rusia nu mai reprezintă „fratele mai mare”, ci agresorul direct.

Astfel, încercarea lui Putin de a folosi limba ca instrument de dominație s-a transformat într-unul dintre cele mai mari eșecuri politice și ideologice ale războiului. În loc să îi atragă pe rusofonii din Ucraina, invazia i-a împins definitiv în tabăra adversă.