Vortexul polar se poate rupe în plină iarnă. Ce risc există pentru rețeaua electrică din România

Vești proaste pentru europeni! Am putea rămâne fără curent în plină iarnă. Rețelele electrice din Europa ar putea fi puse la grea încercare dacă vortexul polar de deasupra Arcticii se rupe. Un studiu condus de cercetătoarea Regan Mudhar, în colaborare cu universitățile din Exeter și Newcastle, arată că prăbușirea acestui scut de aer înghețat crește de până la trei ori riscul unor vârfuri extreme de consum de energie. Iar România ar putea resimți și ea episoade de ger care ar pune presiune pe sistemul energetic.

Ruperea vortexului polar crește riscul unei cereri record de energie

În fiecare iarnă, deasupra Arcticii, vânturi extrem de puternice învârt aerul înghețat la altitudini de zeci de kilometri. Adică formează o barieră invizibilă care ține frigul polar departe de restul continentului.

Doar că, aproximativ o dată la două ierni, acest scut slăbește puternic, potrivit Earth.com. Vânturile își schimbă direcția, iar stratosfera se încălzește brusc cu zeci de grade în doar câteva zile. Așa că vortexul se poate împărți în două sau se poate prăbuși complet.

Efectele nu apar imediat la sol, ci coboară treptat. După două până la patru săptămâni, aerul arctic ajunge în Europa și aduce un ger puternic. Mai mult, cercetarea condusă de Regan Mudhar leagă direct aceste perturbări de securitatea energetică a continentului.

Energie

Iarna vine cu nota de plată: gazele au ajuns la prețuri record, iar facturile populației nu sunt chiar „beton” protejate

Energie

În România, încă mai sunt case în care lumina a venit după o viață întreagă. AEI a aprins primul bec. Maria: „Am trăit la lumina lămpii”

Valul de frig „Bestia din Est” a arătat cât de mult crește consumul

Cel mai clar exemplu datează din februarie 2018. Atunci, vortexul polar s-a rupt în două, iar la scurt timp Europa a fost lovită de valul de frig botezat de presă „Bestia din Est”. Temperaturile s-au prăbușit, iar cererea pentru încălzire a urcat la niveluri record.

Ca să demonstreze că nu a fost o coincidență, cercetătorii au analizat 30 de episoade similare, petrecute din 1979 până în prezent. Ulterior, au rulat simulări climatice complexe.

Rezultatul arată că în săptămânile de după o încălzire bruscă a stratosferei, riscul ca cererea de energie să depășească media sezonieră cu peste 20% crește de 1,5 până la 3 ori.

Casele încălzite cu curent electric fac diferența între țări

Impactul nu este însă același peste tot. Studiul scoate la iveală diferențe mari de la o țară la alta, iar explicația ține de felul în care sunt încălzite locuințele.

Pe de o parte, țările scandinave au avut doar creșteri modeste ale consumului. Clădirile lor sunt foarte bine izolate, iar sistemele energetice sunt deja gândite pentru geruri severe. Dimpotrivă, Franța a înregistrat vârfuri masive de consum, pentru că un număr mare de locuințe depind direct de încălzirea electrică.

Referitor la România, o eventuală destabilizare a vortexului polar ar putea aduce câteva episoade de ger. Acestea ar crește consumul de energie pentru încălzire și ar pune la încercare stabilitatea rețelei.

Cercetătorii avertizează că problema s-ar putea agrava pe măsură ce Europa își schimbă sursele de energie.

„Pe măsură ce trecem la zero emisii nete și înlocuim centralele pe gaz cu pompe de căldură electrice, valurile de frig vor pune o presiune tot mai mare pe rețele”, a punctat dr. Hannah Bloomfield, de la Universitatea din Newcastle.

Meteorologii pot anunța gerul cu până la patru săptămâni înainte

Cu toate acestea, fenomenul are și o parte bună. Încălzirea din stratosferă poate fi observată de meteorologi cu mult timp înainte ca frigul să ajungă la sol.

Așa că operatorii de energie câștigă o fereastră de pregătire de două până la patru săptămâni. În acest interval, distribuitorii de energie, comercianții de combustibil și autoritățile își pot asigura rezervele. Ba mai mult, avansul le-ar permite să evite penele masive de curent înainte ca valul de frig să lovească.