Vot pentru voluntariatul militar: românii între 18 și 35 de ani pot face armata pe timp de pace

Românii între 18 și 35 de ani vor putea alege, pe timp de pace, să facă serviciul militar activ în mod voluntar. Decizia a fost luată miercuri, când Camera Deputaților a adoptat, cu o largă majoritate, proiectul de lege care modifică Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare. Votul a fost unul categoric: 263 de deputați au susținut inițiativa, doar 11 s-au opus și 13 s-au abținut.

Camera Deputaților a fost prima cameră sesizată, iar decizia finală privind proiectul urmează să fie luată de Senat, care are rol de for decizional.

Proiectul introduce un nou concept – „soldat/gradat voluntar în termen” – și deschide posibilitatea ca cetățenii să urmeze o pregătire militară de bază, cu beneficii financiare și logistice, dar și cu responsabilitatea de a intra ulterior în rezerva operațională a Armatei Române.

Cine se poate înscrie

Programul se adresează tuturor cetățenilor români – bărbați și femei – cu domiciliul stabil în România, care au între 18 și 35 de ani și nu au îndeplinit alte forme ale serviciului militar. Pregătirea militară de bază va avea o durată de până la patru luni și se va desfășura în structurile Ministerului Apărării Naționale.

15:09, 20.10.2025 • Internațional

Criză fără precedent în armata rusă: peste 50.000 de militari au dezertat

10:43, 14.10.2025 • Internațional

Rusia plătește scump fiecare metru câștigat în Ucraina: peste 281.000 de militari pierduți în opt luni

Citeşte şi: Cei care vor să facă armata vor primi mii de euro. Ce prevede reforma pregătită de Ministerul Apărării

Potrivit inițiativei, acest tip de serviciu militar voluntar va putea fi accesat doar pe timp de pace și este conceput ca o formă de instruire pentru cei care doresc să aibă o experiență militară completă, fără a fi obligați de contextul unui conflict armat.

Beneficiile oferite participanților

Cei care aleg să urmeze programul de pregătire vor beneficia de o serie de avantaje. Statul le va asigura gratuit cazare, echipament militar, hrană, asistență medicală și medicamente. În plus, pe perioada instruirii, participanții vor primi o soldă lunară corespunzătoare funcției de soldat.

La finalizarea programului, aceștia vor primi o indemnizație substanțială, echivalentă cu trei câștiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv. De asemenea, vor fi luați în evidență de către centrele militare și încadrați în rezerva operațională a Armatei Române.

Ce obligații au rezerviștii

Rezerviștii introduși în sistem prin acest program nu rămân doar la nivel simbolic. La instituirea stării de urgență, a stării de asediu, la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, aceștia pot fi concentrați și mobilizați în funcție de nevoile instituțiilor din domeniul apărării și securității naționale.

Cetățenii încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii obișnuiți au obligația de a se prezenta la locul, data și ora prevăzute în ordinul de chemare.

Există însă o particularitate: dacă se află temporar în afara țării în momentul în care este instituită starea de asediu, mobilizare sau război, aceștia trebuie să se prezinte în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării la centrul militar de care aparțin.

Excepțiile prevăzute de lege

Nu toți cetățenii sunt vizați de aceste obligații. Legea prevede excepții pentru personalul hirotonit sau ordinat aparținând cultelor religioase recunoscute de lege, precum și pentru călugării cu o vechime de minimum doi ani în mănăstire. Totuși, preoții militari nu intră în această categorie și pot fi mobilizați.

De asemenea, românii care au îndeplinit serviciul militar în forțele armate ale statelor membre NATO sau UE vor fi luați în evidență cu gradul militar dobândit acolo. Cei care au servit în armatele altor state vor fi încadrați cu primul grad corespunzător corpului din care provin.

Legea detaliază și situațiile în care rezerviștii voluntari pot fi mobilizați. Aceștia pot fi chemați pentru instruire și îndeplinirea unor misiuni pe timp de pace, pentru completarea forțelor destinate apărării sau pentru participarea la misiuni în condițiile instituirii unor stări speciale – de urgență, de asediu, de mobilizare sau de război.

În toate aceste cazuri, mobilizarea se face în funcție de nevoile Armatei Române și de planurile de apărare națională.