Vot tensionat în Parlament: dislocarea de forțe americane în România, adoptată după multe altercații
Parlamentul a aprobat miercuri, în plenul comun al Camerei Deputaților și Senatului, dislocarea temporară în România a unor echipamente și forțe militare americane, în urma solicitării transmise de președintele Nicușor Dan după ședința CSAT. Dezbaterile au fost marcate de tensiuni, după ce parlamentarii AUR au protestat în sală cu vuvuzele și huiduieli.
Dezbateri întrerupte de protestul parlamentarilor AUR
Discuțiile din plenul comun privind scrisoarea transmisă de președintele României, Nicușor Dan, referitoare la dislocarea temporară în România a unor echipamente și forțe militare americane au fost întrerupte de parlamentarii AUR.
Aceștia au protestat în sala de plen folosind vuvuzele și huiduieli, ceea ce a făcut imposibilă continuarea dezbaterilor.
În aceste condiții, președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a propus suspendarea dezbaterilor. Propunerea a fost supusă votului și aprobată de plenul reunit.
Ulterior, parlamentarii au votat proiectul de hotărâre privind luarea act de scrisoarea șefului statului și aprobarea dislocării temporare a echipamentelor și trupelor americane.
Hotărârea a fost adoptată cu 272 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 5 abțineri, în timp ce doi parlamentari nu au votat.
Grindeanu: „Un gest necesar pentru securitatea României”
În intervenția sa din plen, Sorin Grindeanu a susținut că aprobarea solicitării Statelor Unite este o decizie necesară în contextul actual de securitate internațională.
Liderul PSD a arătat că evoluțiile din Orientul Mijlociu se suprapun peste războiul din Ucraina, ceea ce obligă statele NATO și Uniunea Europeană să își adapteze strategiile.
„Ne aflăm într-un context de securitate internațional fără precedent. Conflictul din Orientul Mijlociu se suprapune peste războiul din Ucraina, aflat deja într-o fază prelungită. Acest cumul de tensiuni obligă Uniunea Europeană și NATO să își adapteze rapid și realist abordările economice și militare”, a declarat Sorin Grindeanu.
El a subliniat că România are responsabilitatea de a contribui activ la securitatea regională.
„România, ca stat membru al celor două organizații, are nu doar dreptul, ci și responsabilitatea de a contribui activ la consolidarea securității regionale, în special în zona Sud-Estului Europei și la Marea Neagră”, a spus acesta.
Potrivit liderului PSD, poziționarea României pe Flancul Estic al NATO impune asumarea unui rol activ în menținerea securității.
„Poziționarea noastră strategică pe Flancul Estic ne conferă un rol esențial în contracararea riscurilor de securitate, iar acest rol nu poate fi asumat doar declarativ, ci prin decizii concrete și coerente”, a afirmat Grindeanu.
„Un vot pentru siguranța reală a României”
Sorin Grindeanu a susținut că aprobarea dislocării de echipamente și trupe americane reprezintă un semnal clar de solidaritate față de aliații NATO și de respectare a angajamentelor asumate de România.
„În acest cadru, aprobarea solicitării Statelor Unite reprezintă un gest firesc și necesar. Este un semnal clar că România își respectă angajamentele și că este un partener serios, capabil să contribuie efectiv la securitatea proprie și a aliaților săi”, a declarat liderul PSD.
Sorin Grindeanu a afirmat că votul pentru această decizie reprezintă, în opinia sa, un vot pentru siguranța reală a României și o dovadă de responsabilitate, consecvență și maturitate din partea statului român în calitate de aliat.
El a subliniat că suveranitatea autentică nu se construiește prin izolare sau prin gesturi simbolice, ci prin stabilitate, alianțe solide și decizii care protejează interesul național pe termen lung.
„Votul pentru această decizie este un vot pentru siguranța reală a României. Este o dovadă de responsabilitate, de consecvență și de maturitate ca stat aliat. Suveranitatea autentică nu se construiește prin izolare sau gesturi simbolice, ci prin stabilitate, alianțe solide și decizii care protejează interesul național pe termen lung”, a spus Sorin Grindeanu.
În timpul dezbaterilor, președintele de ședință Mihai Coteț a fost nevoit să solicite în mai multe rânduri intervenția chestorilor pentru a restabili ordinea în sala de plen.