Planul guvernului de a smulge aproape un miliard de euro de la magistrați

Ministerul Muncii și Ministerul Justiției propun modificări semnificative în sistemul pensiilor speciale din justiție, printr-un proiect legislativ menit să armonizeze principiul contributivității și să asigure sustenabilitatea financiară a fondurilor publice. Măsurile vizează atât stabilirea unor cuantumuri corelate cu veniturile efective ale beneficiarilor, cât și ajustarea vârstei de pensionare, introducerea penalizării pentru pensionarea anticipată și recalcularea vechimilor asimilate.

Contextul legislativ

În prezent, pensiile speciale pentru magistrați și personalul juridic auxiliar sunt reglementate prin Legea nr. 303/2022, Legea nr. 567/2004 și Legea nr. 361/2023. Sistemul actual prevede pensii calculate ca procent din baza de calcul, cu vârste de pensionare mai mici decât cele din sistemul public și cu actualizări speciale, fără o corelare strictă cu contribuțiile realizate.

De-a lungul anilor, modificările succesive, inclusiv prin Legea nr. 282/2023, au vizat creșterea graduală a vârstei de pensionare și limitarea cuantumului pensiilor la ultimul salariu în plată. Totuși, impozitarea progresivă a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională (Decizia nr. 724/2024), iar Comisia Europeană a subliniat că ținta privind corectarea inechităților și întărirea principiului contributivității nu a fost atinsă.

Schimbările propuse

Noul proiect de act normativ introduce mai multe măsuri, printre care:

• Stabilirea vârstei standard de pensionare pentru magistrați și personalul auxiliar;

• Instituirea unei vechimii minime de 35 de ani pentru pensionare;

• Calcularea pensiei la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, cu limitarea la 70% din venitul net lunar anterior pensionării;

• Introducerea penalizării cu 2% pe an pentru pensionarea anticipată;

• Eșalonarea creșterii vârstei de pensionare pentru magistrați până în 2036;

• Ajustarea bonificațiilor și a normelor tranzitorii pentru menținerea deciziilor de pensionare deja emise.

Impactul financiar estimat

Pe baza datelor ipotetice, numărul total de beneficiari ai pensiilor speciale din sistemul justiției este estimat la 5.000 persoane. Vechea pensie medie era de 15.000 lei/lună, iar noua formulă ar reduce cuantumul la aproximativ 7.700 lei/lună, ceea ce reprezintă o diminuare medie de aproape 49%.

• Economii lunare: 36,5 milioane lei

• Economii anuale: 438 milioane lei

În plus, penalizarea pensionării anticipate (pentru circa 1.000 de beneficiari care ar ieși anticipat) ar aduce economii suplimentare de aproximativ 3,7 milioane lei anual.

Amânarea pensionării cu doi ani pentru jumătate din beneficiari (2.500 persoane) generează economii suplimentare de circa 450 milioane lei pe an.

Astfel, economiile totale estimate la nivel anual se ridică la aproximativ 892 milioane lei, reprezentând aproape un miliard de lei economisiți la bugetul de stat, în ipoteza păstrării acestor parametri.

Estimare cantitativă a impactului asupra bugetului de stat

1. Premise de calcul ipotetice

• Număr total de beneficiari ai pensiilor speciale din sistemul justiției: 5.000 persoane

• Vechiul cuantum mediu al pensiei: 15.000 lei/lună

• Noul cuantum propus: 55% din baza de calcul, limitat la 70% din venitul net

• Penalizare pensionare anticipată: 2% pe an

• Creșterea vârstei de pensionare: în medie 2 ani pentru majoritatea magistraților

• Economii estimate prin eșalonarea vârstei și limitarea pensiei: calcul ipotetic.

2. Calcul impact pentru o pensie medie

Vechea pensie medie: 15.000 lei/lună

Noua pensie (55% din media ultimelor 60 luni):

• Dacă media ultimelor 60 luni este 14.000 lei, 55% = 7.700 lei/lună

Limitare la 70% din venitul net al ultimei luni (venit net = 12.000 lei):

• 70% din 12.000 lei = 8.400 lei/lună

• Deoarece 7.700 lei < 8.400 lei → pensia finală = 7.700 lei/lună

Reducere medie față de vechea pensie:

• 15.000 – 7.700 = 7.300 lei/lună

• În procente: ~49% reducere pentru această categorie.

3. Economii bugetare lunare și anuale

• Număr beneficiari: 5.000

• Reducere medie lunară: 7.300 lei

Economii lunare totale: 5.000 × 7.300 = 36.500.000 lei/lună
Economii anuale: 36.500.000 × 12 = 438.000.000 lei/an.

4. Impactul penalizării pensionării anticipate

• Dacă 20% dintre beneficiari aleg pensionarea anticipată (1.000 persoane) și penalizarea este 2% pe an:

  • Penalizare medie estimată: 4% (dacă pensionarea este cu 2 ani înainte)

  • Reducere medie = 7.700 × 4% = 308 lei/lună

  • Economii suplimentare: 1.000 × 308 × 12 = 3.696.000 lei/an.

5. Impactul creșterii vârstei de pensionare

• Dacă pensionarea este amânată în medie cu 2 ani pentru 50% din beneficiari (2.500 persoane), economiile suplimentare provenite din amânarea plății pensiilor:

  • Pensie medie veche = 15.000 lei/lună

  • Economie anuală pentru 2 ani = 15.000 × 12 × 2.500 = 450.000.000 lei/an

Obiectivele guvernamentale

Potrivit motivării proiectului, reforma urmărește:

1. Realizarea Jalonului PNRR privind pensiile speciale;

2. Apropierea regimului pensiilor speciale de principiul contributivității;

3. Respectarea principiului echității între beneficiarii pensiilor publice și speciale;

4. Asigurarea sustenabilității financiare și predictibilității sistemului de pensii într-un context de îmbătrânire a populației.

Expunere_de_motive_Lege__pensii_magistrati_clean_1408_2025