Afaceri dubioase cu fonduri publice la Parcul Natural Putna-Vrancea, aflat în parohia Romsilva

Curtea de Conturi a României a finalizat o misiune de audit de conformitate la R.N.P. ROMSILVA – Administrația Parcului Natural Putna Vrancea R.A., care a vizat respectarea prevederilor legale în domeniul achizițiilor publice pe perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2024. Concluziile raportului sunt grave. Acesta indică încălcări multiple ale legislației în vigoare, inclusiv metode netransparente de atribuire a contractelor și riscul unor plăți nejustificate din fonduri publice.

Auditul de conformitate: constatări principale

Auditul a fost declanșat ca urmare a unor petiții și sesizări primite de Curtea de Conturi, referitoare la atribuirea directă a patru contracte de servicii de către Administrația Parcului Natural Putna Vrancea, pentru realizarea cererii de finanțare externă nerambursabilă în cadrul Programului de Dezvoltare Durabilă (PDD) 2021-2027.

„În urma verificării informațiilor furnizate Curții de Conturi a României în legătură cu modul de respectare a prevederilor legale în domeniul achizițiilor publice […] s-au identificat nereguli, care confirmă parțial aspectele semnalate Curții de Conturi prin petiție”, se spune în raport.

Problemele în planificarea achizițiilor

Auditul a evidențiat că referatele de necesitate, aprobate de directorul entității, inginerul Ion Militaru, pentru cele patru achiziții, nu conțineau prețurile unitare estimate, încălcând art. 3 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 98/2016. Concret, este vorba despre următoarele servicii:

18:16 • Dezvăluiri

Raport dur pentru CEC Bank: gestionare catastrofală a creditelor neperformante și pierderi masive pentru stat

07:12 • Dezvăluiri

Institutul Fundeni, campionul achizițiilor fără reguli: contracte cu dedicație, fragmentări artificiale și control financiar uitat la sertar

1. Elaborarea cererii de finanțare pentru PDD 2021-2027;
2. Realizarea studiului de fezabilitate pentru reconstrucția ecologică de zone umede;
3. Realizarea proiectului tehnic de împădurire și reconstrucție ecologică a habitatelor forestiere;
4. Elaborarea documentațiilor referitoare la actele de reglementare necesare pentru cererile PDD.

Valorile estimate au fost determinate ulterior prin dialog direct cu anumite firme recomandate de colegi din alte structuri ale R.N.P. ROMSILVA, prin e-mail, fără publicarea prealabilă a unei consultări de piață:

„Pentru determinarea valorilor estimate […] reprezentanții R.N.P. ROMSILVA […] ar fi trebuit să procedeze în mod transparent, prin realizarea unor consultări de piață, consultări pe care să le inițieze prin publicarea, în SEAP sau prin orice alte mijloace, a unui anunț care să includă descrierea necesităților obiective și constrângerilor de natură tehnică, financiară și/sau contractuală.”

Această practică, atrage atenția Curtea de Conturi, contravine principiului transparenței și al bunei gestiuni financiare:

„Invitarea doar a anumitor operatori economici recomandați de colegi ca să depună oferte de preț […] reprezintă o metodă netransparentă, care nu asigură realizarea achiziției în condiții de eficiență economică și socială și nici respectarea principiului bunei gestiuni financiare.”

Posibile înțelegeri între firme

Auditul a identificat indicii rezonabile privind posibile înțelegeri între operatorii economici: „Există indicii rezonabile privind existența unor înțelegeri între operatorii economici care au depus oferte […] cu scopul de a supradimensiona valorile estimate ale serviciilor, care ar fi fost urmată […] și de acceptarea unor plăți nejustificate din fonduri publice.”

Aceste constatări au fost susținute de analiza SEAP, care arată că valorile estimate ale serviciilor achiziționate depășesc cu mult valorile medii ale achizițiilor similare realizate în 2024 pe aceleași coduri CPV, diferențele fiind cuprinse între 70.705 lei și 212.924 lei, fără TVA.

S-au încălcat procedurile legale

Auditul a arătat că, în cazul serviciului de „realizare a proiectului tehnic de împădurire, reconstrucție ecologică habitate forestiere”, valoarea estimată a achiziției (272.750 lei) a depășit pragul legal pentru achiziția directă (270.120 lei), obligând autoritatea la organizarea unei proceduri concurențiale:

„Decizia reprezentanților entității verificate de a realiza în mod direct achiziția serviciilor […] s-a realizat cu încălcarea prevederilor art. 17 alin. (1) […] cu consecințe în încălcarea principiului asumării răspunderii prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 98/2016.”

Pentru celelalte trei achiziții, Curtea a constatat că utilizarea SEAP a fost formală, cu simularea principiului transparenței: „Ofertele acceptate au fost încărcate în catalogul electronic după ce, anterior, au fost agreate off line, în urma dialogului direct avut cu operatorii economici favorizați, fiind încălcat principiul transparenței, prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016.”

Situația contractelor

La momentul auditului, toate cele patru contracte nu au fost executate, serviciile nu au fost prestate, recepționate sau plătite, însă riscul unei finanțări aprobate și al plăților nejustificate era ridicat, în condițiile în care proiectul de conservare a biodiversității era inclus în Planul de management aprobat de Ministerul Mediului.

Curtea de Conturi a făcut trimitere la cadrul legal aplicabil: Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Normele metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, și Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial. Principiile fundamentale încălcate au inclus nediscriminarea, tratamentul egal, transparența, proporționalitatea și asumarea răspunderii.

„Conducătorii entităților publice, precum și persoanele care gestionează fonduri publice și/sau patrimoniu public au obligația să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în desfășurarea activității”, se spune în raport.

Concluziile Curții de Conturi

Raportul a sublinicat că încălcările identificate pot conduce la:

• Supraestimarea valorilor contractelor;
• Posibile plăți nejustificate din fonduri publice;
• Eșecul respectării principiilor transparenței și asumării răspunderii;
• Proceduri de achiziție contrare legii, cu impact asupra bunei gestiuni financiare.

Curtea a recomandat autorității contractante să respecte în mod strict prevederile legale privind planificarea și atribuirile contractelor, să realizeze consultări transparente de piață și să evite orice practici care favorizează anumiți operatori economici, pentru a garanta legalitatea și eficiența cheltuirii fondurilor publice.