Ai plăti 200.000 de dolari ca să arăți cât jumătate din vârsta ta?
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/08/asasdsfgf.png)
Înainte de a împlini 70 de ani, Kris Jenner a reapărut recent pe rețelele sociale cu un aspect care a stârnit surprindere: piele netedă, fără riduri, și trăsături care aminteau de fiicele sale. Fotografiile postate pe Instagram, realizate înainte de petrecerea burlăciței Laurei Sánchez, au generat speculații privind procedurile chirurgicale care ar fi putut obține un astfel de rezultat, cât și medicul responsabil. Reprezentanții vedetei au confirmat pentru Page Six că intervenția a fost realizată de Dr. Steven Levine, chirurg estetician din New York.
Această situație nu este singulară. Alte celebrități mai tinere, precum Emma Stone (36 ani), Anne Hathaway (42 ani) sau Lindsay Lohan (39 ani), au fost, de asemenea, subiect de discuții privind posibile modificări estetice. La bărbați, actori precum Brad Pitt, Tom Cruise sau Bradley Cooper au atras atenția pentru contururi faciale și pomeți accentuați, fără a confirma însă vreun procedeu chirurgical. Lohan, de exemplu, a atribuit aspectul său proaspăt unei rutine de îngrijire a pielii, unei diete sănătoase și procedurilor mai puțin invazive, precum Botox-ul, scrie Financial Times.

Anne Hathaway

Lindsay Lohan
Faceliftingul, odată asociat cu persoanele peste 50 de ani, a cunoscut o revitalizare datorită progreselor tehnologice și a tehnicilor moderne, atrăgând și pacienți sub 40 de ani. “A existat o revenire a faceliftingului”, afirmă Nora Nugent, președintele Asociației Britanice de Chirurgie Estetică.
Tehnicile moderne se concentrează pe liftingul și fermitatea zonei inferioare a feței prin intervenții asupra sistemului muscular superficial aponevrotic (SMAS), esențial pentru mișcările și susținerea facială. Potrivit chirurgului estetic londonez Jonny Betteridge, “prin repoziționarea SMAS-ului, chirurgii pot obține rezultate mai naturale și durabile”. Procedura denumită deep-plane facelift permite, prin ridicarea țesutului sub SMAS, o îmbunătățire mai amplă a feței și a pliurilor nazolabiale, fără efect de supra-întindere a pielii.
Combinațiile cu alte intervenții, precum blefaroplastia, transferurile de grăsime sau liftingul sprâncenelor, contribuie la rezultate armonioase, evitând discrepanțele vizibile între zonele rejuvenate și cele netratate. În plus, calitatea lucrării depinde în mare măsură de experiența chirurgului, o cerință importantă pentru clientele de top.
Cererea pentru astfel de proceduri nu mai este limitată la celebrități. Datele Asociației Britanice de Chirurgie Estetică arată o creștere de 8% a faceliftingurilor în 2024, iar un raport al Societății Americane de Chirurgie Plastică indică o creștere de 9% între 2022 și 2024, cu un salt de 26% în cazul bărbaților. Această tendință a fost asociată cu îmbunătățirile tehnicii chirurgicale, dar și cu fenomenul „Ozempic face”, legat de pierderea rapidă a volumului facial după utilizarea medicamentelor GLP-1.
Prețurile procedurilor sunt ridicate. Deep-plane facelift poate depăși 100.000 de dolari în orașe precum New York sau Los Angeles, iar pentru unele vedete costurile pot urca și peste 200.000 de dolari. În același timp, procedurile de acest tip devin simboluri de statut social, semnalând nu doar putere financiară, ci și acces la cercuri restrânse și elite estetice.
Criticii fenomenului atrag atenția asupra uniformizării trăsăturilor și asupra efectelor asupra expresivității faciale. Actrița Jamie Lee Curtis a criticat ceea ce numește „complexul cosmeceutic industrial”, iar Bonnie Hammer a subliniat dificultățile de a găsi actori cu trăsături „obișnuite” din cauza standardelor estetice impuse.
Totuși, schimbarea atitudinilor este evidentă. Pentru generațiile mai tinere, chirurgia estetică nu mai este un subiect tabu. Celebrități precum Kylie Jenner sau Khloé Kardashian își dezvăluie public detaliile intervențiilor și ale chirurgilor, iar designerul Marc Jacobs a documentat pe rețelele sociale propria procedură.
Astfel, chirurgia estetică facială devine tot mai transparentă și mai accesibilă ca simbol cultural, reflectând atât evoluția tehnologică, cât și presiunile sociale asupra imaginii și standardelor de frumusețe în secolul XXI.
:format(webp):quality(80)/https://ddqhzygfjpxpq6.archive.is/GG0IZ/80f50553c0d1a35eaa11371037c7d7f3ec5bdc46.avif)
Kriss Jener