România cheltuie tot mai mult: ce înseamnă deficitul bugetar de 8,4% pentru fiecare dintre noi

Banii pe care statul îi cheltuie peste cât încasează continuă să crească, iar dobânzile consumă o parte semnificativă din buget. Ce înseamnă acest lucru pentru cetățeni și cum ar putea evolua situația în următorii ani?

Deficitul bugetar: 8,4% din PIB și ce înseamnă asta

Deficitul bugetar reprezintă diferența dintre cât cheltuie statul și cât încasează din taxe, impozite și alte venituri. În termeni simpli, statul cheltuie mai mult decât câștigă și trebuie să se împrumute pentru a acoperi diferența.

Pentru 2025, Guvernul estimează un deficit de 8,4% din PIB, adică aproximativ 159 miliarde lei. PIB-ul estimat este de circa 1.902 miliarde lei, ceea ce înseamnă că aproape 1 din 12 lei produși în economie va fi folosit pentru a acoperi cheltuielile suplimentare ale statului.

Comparativ, anul trecut deficitul a ajuns la 8,65%, aproape dublu față de estimarea inițială. Aceasta arată că, fără măsuri corective, statul este nevoit să se împrumute mult mai mult decât planificase inițial.

10:21, 09.09.2025 • ECONOMIE

Care este problema cu deficitul și de ce este obligatoriu să-l reducem? Acum!

22:23, 28.08.2025 • ECONOMIE

Deficitul bugetar urcă la 4,04% din PIB după șapte luni: cheltuielile cresc mai repede decât veniturile

Cât se împrumută România și de ce contează

Până în septembrie 2025, Guvernul a împrumutat deja peste 200 de miliarde lei, iar necesarul total de finanțare pentru anul acesta este estimat la 257–258 miliarde lei, depășind împrumuturile totale realizate anul trecut (252 miliarde lei).

Împrumuturile vin cu dobânzi, iar o parte semnificativă din buget merge doar către plata vechilor datorii. Astfel, fondurile care ar fi putut fi folosite pentru spitale, școli sau drumuri sunt redirecționate către bănci și creditori externi.

Dobânzile: principalul „consumator” de bani

Inițial, costul dobânzilor era estimat la 40 miliarde lei, dar a urcat la peste 50 miliarde lei. În termeni concreți, aproximativ 1 din 3 lei cheltuiți suplimentar de stat merge doar pentru plata dobânzilor, ceea ce limitează resursele pentru sănătate, educație sau pensii.

Economiștii avertizează că, dacă deficitul rămâne ridicat, costul dobânzilor va continua să crească, punând presiune pe finanțele publice și riscurile fiscale ale României.

Rectificarea bugetară: efecte pe termen scurt și mediu

Pentru a limita impactul negativ al deficitului, Guvernul a adoptat măsuri în cadrul rectificării bugetare. În acest an, efectul lor va fi modest: 0,6–0,7% din PIB, deoarece măsurile se resimt doar în ultimele luni.

Efectul va fi însă mai clar în 2026, când impactul ar putea ajunge la peste 2,5% din PIB, contribuind la reducerea presiunii asupra cheltuielilor primare. Practic, majorarea deficitului a fost parțial controlată, dar revenirea la un nivel sustenabil va necesita timp și discipline fiscale mai stricte.

Ce înseamnă pentru fiecare dintre noi

Fiecare creștere a deficitului și a dobânzilor înseamnă mai puțini bani pentru servicii publice, mai multe riscuri de noi taxe și presiuni pe pensii sau salariile bugetarilor.

Stabilitatea politică și creșterea economică sunt esențiale pentru a ieși din „spirala datoriei și dobânzilor”. Fără aceste condiții, România riscă să plătească tot mai mult pentru împrumuturi și tot mai puțin pentru nevoile cetățenilor.

Privind înainte: scenarii pentru următorii ani

• Scenariul optimist: deficitul scade treptat, dobânzile se reduc, iar cheltuielile sociale și investițiile publice sunt protejate. România poate începe să-și consolideze finanțele și să reducă povara datoriei.

• Scenariul pesimist: deficit mare, dobânzi ridicate, cheltuieli cu pensii și servicii publice afectate. Crește riscul introducerii unor noi taxe și a unei presiuni fiscale mai mari asupra cetățenilor.

Deciziile guvernamentale din următoarele luni vor influența direct cât de mulți bani rămân pentru sănătate, educație, infrastructură și bunăstarea economică a fiecăruia dintre noi.