Yellowstone, „bomba cu ceas” a planetei: oamenii de știință avertizează că o supererupție ar putea zgudui lumea

O nouă cercetare publicată în revista Nature de către specialiștii US Geological Survey (USGS) readuce în prim-plan unul dintre cele mai mari riscuri naturale la nivel global: posibilitatea unei supererupții a vulcanului Yellowstone. Deși nu există un termen clar sau un ciclu predictibil, oamenii de știință atrag atenția că o astfel de catastrofă ar putea produce efecte devastatoare nu doar în Statele Unite, ci pe întreaga planetă.

Harta subterană care dezvăluie misterele magmei de sub Yellowstone

Cercetătorii americani au utilizat imagistică electromagnetică pentru a măsura conductivitatea rocilor de sub calderă, obținând o hartă tridimensională de înaltă rezoluție. Rezultatele au arătat că sistemul magmatic este departe de a fi un bloc compact. Acesta este alcătuit din cavități eterogene de topitură, izolate spațial, cu un procent de magmă topită între 2% și 30%, arată studiul publicat în revista Nature.

Cel mai mare volum de magmă – aproximativ 400-500 km³ de riolit – se află în partea de nord-est a calderei. Cantitatea depășește volumul erupției de la Mesa Falls, produsă acum 1,3 milioane de ani. Sursa de căldură care întreține sistemul este o intruziune bazaltică provenită din manta, ce alimentează și mărește treptat aceste zone.

Yellowstone, o istorie explozivă de milioane de ani

În ultimii 2,1 milioane de ani, Yellowstone a cunoscut trei erupții majore: Huckleberry Ridge, Mesa Falls și Lava Creek. Intervalul mediu dintre ele este de aproximativ 735.000 de ani, însă oamenii de știință avertizează că nu există un ciclu regulat.

13:32, 31.07.2025 • Internațional

Tsunami și erupție vulcanică în urma unui cutremur de 8.8 grade

09:21, 20.07.2025 • Mediu

Cel mai mare vulcan din sistemul nostru solar: privirea umană nu l-ar putea cuprinde în întregime

Climatologul Markus Stoffel și echipa sa estimează că, până în anul 2100, probabilitatea unei erupții de magnitudine VEI 7 sau mai mare la nivel mondial este de aproximativ 16%. În plus, și alți supervulcani activi precum Campi Flegrei (Italia) și Toba (Indonezia) prezintă în prezent o activitate îngrijorătoare.

Cum ar putea arăta începutul sfârșitului

Experții susțin că o eventuală supererupție nu ar apărea brusc, ci ar fi precedată de faze eruptive mai mici, care ar putea dura ani sau chiar decenii. Acestea ar implica explozii localizate, generate de cavități magmatice superficiale.

Odată ce cavitățile ar începe să se conecteze între ele, procesul ar escalada rapid. Magma riolitică, extrem de vâscoasă și bogată în gaze, ar forma coloane uriașe de cenușă, capabile să atingă stratosfera în doar câteva minute. Aceste coloane s-ar prăbuși periodic, provocând fluxuri piroclastice (PDC) cu viteze de peste 300 km/h, distrugând totul pe o rază de peste 100 km.

Cenușa ar acoperi America de Nord și ar ajunge în Europa

Un model geofizic realizat de Larry Mastin (USGS) arată că particulele de cenușă rezultate s-ar răspândi pe mii de kilometri. Orașe precum Chicago, San Francisco sau Winnipeg ar putea fi acoperite de aproximativ 3 cm de cenușă, în timp ce regiuni din Coasta de Est a SUA ar resimți depuneri milimetrice. În apropiere de Yellowstone, stratul ar putea atinge câțiva metri, distrugând complet infrastructura și culturile agricole.

Însă cel mai mare pericol global nu ar fi distrugerea directă, ci efectele asupra climei. Eliberarea masivă de dioxid de sulf (SO₂) ar genera aerosoli de sulfat în stratosferă, blocând parțial lumina solară și provocând o răcire globală accelerată.

Lecția Pinatubo și scenariul Yellowstone

Istoria recentă oferă exemple concrete. În 1991, erupția vulcanului Pinatubo din Filipine a redus temperatura medie globală cu 0,5°C timp de aproape doi ani. În cazul Yellowstone, impactul ar fi mult mai sever.

Modelele climatice sugerează o scădere de până la 4°C la nivel global, iar în anumite regiuni din America de Nord anomaliile ar putea depăși 10°C. Faza de răcire ar dura între 15 și 20 de ani, ceea ce ar conduce la colapsul agriculturii pe mai multe continente, foamete și migrații masive.

În plus, cenușa ar conține metale grele toxice precum arsenic, cadmiu și mercur, contaminând solul și sursele de apă. Impactul asupra sănătății publice și mediului ar fi resimțit timp de decenii.

Oamenii de știință subliniază că, lipsa unui plan global de management al riscului vulcanic este alarmantă. Evenimentele din trecut arată că planeta a trecut prin astfel de cataclisme, iar următorul ar putea genera o criză fără precedent. Yellowstone rămâne o „bombă naturală cu ceas”, capabilă să rescrie soarta umanității într-o singură erupție.