Zeci de milioane de lei ascunşi de patroni de ochii statului. ANAF a intrat pe fir

Clujul a devenit epicentrul unui record istoric al ANAF. Trei persoane au fost prinse cu venituri nedeclarate de peste 330 de milioane de lei, echivalentul bugetului anual al unui oraș de mărime medie din România. Cel mai mare grav caz – un clujean cu venituri de aproape 172 de milioane de lei – a rescris recordurile instituției și a arătat că „evaziunea de lux” nu este doar un fenomen marginal, ci unul care se ridică la nivelul unor bugete de oraș.

Veri uriaşe ascunse sub radar

Cel mai spectaculos caz este al unui clujean care a înregistrat venituri de aproape 172 de milioane de lei, potrivit datelor analizate de Profit.ro. În urma verificărilor, ANAF a stabilit pentru această persoană obligații fiscale suplimentare de 27,5 milioane lei, la care s-au adăugat accesorii (dobânzi și penalități) de 20 de milioane de lei.

Șirul descoperirilor nu se oprește aici. Tot la Cluj, inspectorii au identificat un alt contribuabil cu venituri nedeclarate de 130,7 milioane lei, pentru care statul are de recuperat 20,9 milioane lei impozite, plus 15,2 milioane lei accesorii. În al treilea caz major, tot din Cluj-Napoca, ANAF a constatat venituri nedeclarate de 34,4 milioane lei, ce generează obligații de plată de 5,5 milioane lei impozite și aproximativ 4 milioane lei dobânzi și penalități.

În total, doar aceste trei persoane din Cluj au cumulat venituri suplimentare nedeclarate de 337 milioane lei, pentru care ANAF a stabilit obligații fiscale de plată în valoare de 93 milioane lei, dintre care 39,3 milioane lei reprezintă accesorii.

16:59 • Justitie

Alexandru Nazare răspunde acuzațiilor despre firmele sale: Nu sunt şantajabil şi nu am nimic de ascuns

19:00, 03.09.2025 • Justitie

Inspectorii ANAF descoperă o schemă masivă cu mașini second-hand. Prejudiciu de peste 90 milioane de lei

Numărul controalelor a crescut

Comparativ, în primul trimestru al anului, cea mai mare sumă identificată la o persoană fizică a fost de 7,5 milioane de lei, descoperită în cazul unui bucureștean din sectorul 4. Diferența este uriașă și arată dimensiunea record a cazurilor din Cluj.

În trimestrul al doilea, numărul controalelor efectuate de ANAF asupra persoanelor fizice cu averi mari a fost de 167, față de 132 în primele trei luni ale anului. Deși numărul deciziilor de impunere a scăzut ușor – 41 față de 53 – valoarea sumelor constatate suplimentar a crescut spectaculos: 398 milioane lei, din care 337 milioane provin doar din cele trei cazuri clujene.

Per total, pentru perioada aprilie-iunie, ANAF a stabilit creanțe fiscale de 167,3 milioane lei, ceea ce reprezintă de peste două ori mai mult decât în trimestrul anterior.

Oficialii instituției subliniază că aceste rezultate arată intensificarea controalelor și eficiența direcției specializate în verificarea marilor averi. În același timp, cazurile descoperite la Cluj ridică semne de întrebare legate de dimensiunea reală a veniturilor nedeclarate în România și de gradul de conformare voluntară a contribuabililor.

ANAF a anunțat că va continua verificările și în trimestrul următor, țintind în special persoanele fizice cu tranzacții importante sau cu patrimoniu semnificativ, pentru a reduce fenomenul evaziunii fiscale și pentru a recupera sumele datorate bugetului de stat.

Cazuri tot mai dese de evaziune

Când vine vorba de taxe și impozite, imaginația unora pare fără limite. Pentru a ascunde bani de Fisc și a plăti mai puțin, unele firme pun la punct adevărate mecanisme de fraudă. Un astfel de caz a fost descoperit chiar ieri de inspectorii Antifraudă ANAF, care au descoperit un prejudiciu uriaș – peste 90 de milioane de lei, reprezentând TVA.

Citeşte şi: Percheziții DNA în nouă județe într-un dosar de evaziune de 90 milioane lei – vizată o companie de leasing auto

Schema era simplă, dar bine pusă la punct: mai multe firme „conductă” cumpărau mașini second-hand din Uniunea Europeană, apoi le vindeau mai departe către alte firme controlate de aceiași oameni implicați în tranzacțiile inițiale. În final, autoturismele ajungeau la cumpărători obișnuiți, persoane fizice sau juridice.

Pentru a masca adevărata dimensiune a fraudei, în circuitul tranzacțiilor au fost introduse chiar și articole fără nicio legătură – materiale sau încălțăminte – doar pentru a simula activitate comercială. Totul era gândit astfel încât să fie create cheltuieli artificiale și să fie diminuate taxele și impozitele datorate statului.

Verificările s-au desfășurat în 17 locații din Galați, Bârlad, Roman, Iași, Vaslui, Arad, Cluj, Brașov și Otopeni – Ilfov, în cooperare cu DNA – Structura Centrală.

Cazul arată încă o dată cum rețele bine organizate încearcă să fenteze sistemul fiscal, dar și că statul încearcă să recupereze sume uriașe care ar trebui să ajungă în bugetul public, nu în buzunarele „creativilor” evazioniști.