Zi neagră pentru aur și argint. Scăderi abrupte pe fondul crizei din Iran
Piețele financiare internaționale au fost zguduite joi de o corecție abruptă a metalelor prețioase, într-un context dominat de tensiuni geopolitice și presiuni inflaționiste. Aurul și argintul, considerate de regulă active de refugiu în perioade de incertitudine, au înregistrat scăderi puternice, pe fondul unui val amplu de vânzări care a afectat simultan mai multe clase de active.
Scăderi bruște pe piața metalelor
Aurul a suferit o depreciere de aproximativ 5%, coborând sub pragul de 4.600 de dolari pe uncie pe piața spot. În paralel, contractele futures pe aur au înregistrat o scădere și mai accentuată, de aproape 6%.
Argintul a fost și mai puternic afectat. Prețul spot a scăzut cu peste 6%, până la 70,22 dolari pe uncie, în timp ce contractele futures au pierdut peste 9%. Evoluția marchează una dintre cele mai volatile sesiuni pentru acest metal din ultima perioadă.
Impact major asupra companiilor și fondurilor
Corecția nu s-a limitat la cotațiile metalelor, ci a lovit puternic și companiile din sectorul minier, precum și fondurile tranzacționate la bursă (ETF-uri) expuse pe argint.
ProShares Ultra Silver a pierdut aproximativ 20% înainte de deschiderea pieței, în timp ce iShares Silver Trust a scăzut cu aproape 10%. De asemenea, Aberdeen Physical Silver Shares a înregistrat un declin de 9,9%.
În rândul companiilor miniere, pierderile au fost consistente. Teck Resources a scăzut cu 8,9%, First Majestic Silver a pierdut 10%, iar Coeur Mining a înregistrat un declin de 9,9%.
Efecte vizibile și pe piețele europene
Tendința negativă s-a resimțit și pe bursele europene, unde indicele Stoxx Europe Basic Resources a scăzut cu aproximativ 6%.
Printre cele mai afectate companii s-au numărat Fresnillo, ale cărei acțiuni au pierdut 9,3%, și Antofagasta, care a înregistrat o scădere de 8,2%.
Context geopolitic tensionat
Scăderile vin într-un moment de incertitudine accentuată pe piețele globale, alimentată de conflictul în desfășurare dintre Statele Unite ale Americii și Iran, aflat deja în a treia săptămână.
Atacurile asupra infrastructurii energetice din Iran și Qatar au determinat creșteri ale prețurilor la petrol și gaze naturale, sporind temerile privind un posibil șoc energetic global. În acest context, investitorii au adoptat o atitudine de aversiune față de risc, lichidând poziții inclusiv din activele considerate sigure.
Presiuni inflaționiste și reacția băncilor centrale
Pe lângă tensiunile geopolitice, piețele sunt influențate și de creșterea presiunilor inflaționiste. Rezerva Federală a SUA a decis să mențină dobânzile neschimbate, semnalând însă incertitudini ridicate legate de evoluțiile economice.
Mesaje similare au venit și din partea Banca Japoniei și Banca Națională a Elveției, care au atras atenția asupra riscurilor în creștere generate de inflație și volatilitate.
Volatilitate ridicată după un an de creșteri record
După un 2025 spectaculos, în care aurul a crescut cu 66%, iar argintul cu 135%, începutul anului 2026 aduce o schimbare de tendință. Metalele prețioase au devenit mult mai volatile, iar episoadele de corecție sunt din ce în ce mai frecvente.
Argintul a înregistrat chiar cea mai mare scădere zilnică din ultimele decenii la finalul lunii ianuarie, semnalând o schimbare bruscă de sentiment în rândul investitorilor.
De ce vând investitorii
Analiștii explică această corecție prin nevoia crescută de lichiditate în perioade de turbulență. În astfel de momente, investitorii aleg să vândă inclusiv active considerate sigure pentru a acoperi pierderi sau pentru a-și reechilibra portofoliile.
În același timp, aprecierea dolarului american pune presiune suplimentară asupra aurului și argintului. Un dolar mai puternic face aceste metale mai scumpe pentru investitorii din alte zone valutare, reducând cererea și contribuind la scăderea prețurilor.