Ziua în care Nicuşor Dan devine preşedinte. Noul şef al statului depune jurământul (LIVE VIDEO)

Nicuşor Dan preia oficial, astăzi, mandatul de preşedinte al României. El depune jurământul în faţa plenului reunit al Parlamentului, după care va prelua efectiv funcţia de la interimarul Ilie Bolojan.

Nicuşor Dan devine preşedinte

Învestirea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României marchează un moment semnificativ în politica românească. Ceremoniile oficiale încep la ora 12.00, când președintele ales va depune jurământul în plenul comun al Camerei Deputaților și Senatului, în prezența unor foști șefi de stat, membri ai Guvernului, reprezentanți ai Casei Regale, instituțiilor europene, europarlamentari și invitați internaționali.

Cu câteva minute, înainte de ora 12.00, au început să vină cei care participă la jurământ (foto Rona David):

Vezi Galeria foto 13 Imagini

12:01 • POLITICĂ

Nicușor Dan, demon și înger pentru liderii USR

11:02 • ACTUALITATE

Noi imagini cu SPP-istul care îl păzeşte pe Nicuşor Dan au făcut ravagii pe TikTok. Cum arată ofiţerul în uniformă (VIDEO)

Jurământul este transmis oficial pe canalul de Youtube al Administraţiei Prezidenţiale:

Discursul preşedintelui Nicuşor Dan:

Doamnelor și domnilor, estimați invitați, și mai ales dragi români, vă mulțumesc pentru dezbaterea impresionantă pe care aţi avut-o, în ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care ați susținut-o. Români din România, români din diaspora, români din Republica Moldova, mulți oameni care nu s-au mai pronunțat vreodată pe politică, s-au exprimat acum, arătând că sunteți interesați de direcția în care merge România. Societatea românească și-a demonstrat ei înseși că este vie și puternică.

Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, bineînțeles în limitele statului de drept. Și vă invit să continuați să fiți implicați cu toată forța socială pe care ați dovedit-o, pentru a pune presiunea pozitivă pe instituțiile statului român, pentru ca acestea să se reformez. Și vă asigur că voi fi o președinte deschisă a oricea societății și partener cu societatea.

Pe termen scurt, România are problema deficitului! Pe scurt, România cheltuiește prea mult, statul român cheltuiește prea mult față de ce-și poate permite şi chestiunea asta poate să pună în discuție stabilitatea financiară la care am muncit cu totii, toți aceștia.

Este interesul național ca România să aibă un guvern susținut de o majoritate parlamentară. Este interesul național ca această majoritate să-și asume reformele fiscale de care România are nevoie. Este interesul național ca România să transmită piețelor financiare mesajul de stabilitate. Este interesul național ca România să transmită mediului investițional un semnal de deschidere și de predictibilitate.

Cer partidele politice să acționeze în interesul național în care urmează. Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat la România și nu este despre calcule politice, este repet despre interesul național și sunt convins că Românii vor evalua în consecință.

Pe termen lung, România are nevoie de o reformă temeinică. În ceea ce priveşte sistemul administrativ, e nevoie ca România să reducă birocrația și să digitalizeze. E nevoie ca România să reformeze proiectul de acces şi promovare în funcția publică. E nevoie de o reformă administrativ-teritorială și e nevoie de o reformă a sistemului electoral.

În ceea ce priveşte economia, avem nevoie să stopăm marea evaziune fiscală, să reducem și să eficientizăm cheltuielile statului, să asigurăm o guvernanță și un management profesionist la companiile stat, să avem o strategie binedefinită de dezvoltare economică, să stimulăm capacități agro-industriale și de procesare pentru a optimiza producția agricolă, să finanțăm un sistem coerent de irigaţii, să simplificăm accesul la fondurile europene și să asigurăm un cadru favorabil investitorilor.

În ceea ce privește sistemul de sănătate, e nevoie de digitalizare întregului sistemului, de o închilibrare între medicină primară și ambulatorie și sistemul de spitale, de o strategie de investiții în infrastructura sistemului sanitar, de o extindere a rețelei de centre pentru tratarea dependențelor și de o stimulare a profesioniştilor care aleg să profeseze în medii rurale și orașe mici.

În ceea ce privește educația, este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic, este nevoie ca în întreg sistemul educațional să stimulăm gândirea critică, este nevoie să corelăm învăţământul cu piața muncii, este nevoie să investim în educația timpurie, adică în crește și grădinițe și este esențial să prevenim abandonul școlar.

În ceea ce privește Justiția, este nevoie ca parchetele să se focalizeze pe marile zone de corupție din societate, este nevoie de o reformă a unei instituții fundamentale, Inspecția Judiciară. Este nevoie să reducem timpul de soluționare a dosarelor prin măsuri administrative și uneori legislative. Este nevoie să redefinim procedurile de promovare a magistraților și este nevoie să reflectăm la legea Curții Constituționale.

În ceea ce privește mediul, este nevoie de o reformare a instituțiilor de autorizare și control, de extinderea activității gărzii de mediu, de o reformă la Romsilva, de o preocupare cu privire la dezvoltarea urbană, care afectează viitorul localităților noastre și de o stimulare a gestionării eficiente a deșeurilor.

În ceea ce privește zona culturală, este nevoie de un program național de acces la cultură și educație prin cultură, este nevoie de o susținere a culturii contemporane și a dialogului cu administrația, de o promovare a culturii române contemporane, ca resursă de prestigiu în plan internațional și de punerea în valoare a patrimoniului național, din nou, ca resursă de prestigiu pentru România în plan internațional.

În zona socială și a egalității de șanse, este nevoie de simplificarea și eficientizarea sistemului de pensii, de reforma sistemului de prestații sociale, de dezvoltarea serviciilor sociale în comunități, de dezvoltarea unui sistem de îngrijire de lungă durată și paliativă, de eliminarea obstacolelor la accesul femeilor la piața muncii și de combaterea violenței domestice.

În ceea ce privește politica externă a României este nevoie de consolidare a relațiilor noastre trasatlantice, parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, participarea noastră la NATO și la dialogul între Uniunea Europeană și NATO, participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependențelor critique în ceea ce privește energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru apărare, în acord cu partenerii noștri, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunei Europeane.

În ceea ce privește relația cu Republica Moldova, sprijinirea parcursului său european, consolidarea și extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice și de transport, crearea fondului de garantare al investițiilor românești în Republica Moldova, continuarea și extinderea schimburilor culturale și academice și, în cele din urmă, funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți, vămile și autoritatea națională pentru cetățenie.

În ceea ce îi privește pe românii din diaspora, e nevoie să eficientizăm procedurile și serviciile consulare, să creăm o structură dedicată celor care doresc să se întoarcă acasă și în special celor care doresc să se întoarcă pentru a investi în România, să reușim să predăm sistematic limba română în comunitățile de români pentru copii și să reușim să asigurăm o reprezentare proporțională în Parlament pentru românii din diaspora. Acestea sunt, în opinia mea, prioritățile pentru anii care vin.

România are în România, în diaspora, în Republica Moldova și în teritoriile de jurul României oameni muncitori, oameni cinstiți, oameni de bun simț, are meseriași care au dovedit, are oameni de afaceri care au dovedit, are profesioniști care au dovedit. Trebuie ca noi toți, împreună, să concentrăm toate aceste energii pentru binele comun și pentru România la care visăm cu toții și toți împreună, toate aceste resurse, nu putem să nu reușim.

*

La ora 13.30, la Palatul Cotroceni, va avea loc ceremonia militară, urmată de predarea-primirea mandatului prezidențial, care marchează sfârșitul interimatului lui Ilie Bolojan.

Conform Constituției, odată cu depunerea jurământului, Nicușor Dan își începe oficial mandatul de cinci ani, angajându-se să respecte legea, să apere democrația și integritatea teritorială a țării. Matematician și fost activist civic, cu un doctorat la Sorbona, Dan este cunoscut pentru eforturile sale împotriva abuzurilor urbanistice și pentru reformele din Primăria Capitalei. A avut un parcurs politic neconvențional, refuzând funcții guvernamentale în anii ’90 și alegând să construiască proiecte civice și politice de la zero. În calitate de președinte, a declarat că va pune accent pe combaterea corupției și pe buna funcționare a instituțiilor, promițând să fie un mediator între societate și putere.