„Ziua Marinei”, sărbătorită cazon, fără „Neptun - Zeul Mărilor” și tradiționalele jocuri marinărești

Una dintre tradiționalele sărbători ale românilor, „Ziua Marinei”, care datează de peste o sută de ani, și-a pierdut o mare parte din farmecul ce atrăgea pe faleza din Constanța și în porturile de la Dunăre zeci de mii de români. Au dispărut din scenariul pregătit de autorități întâmpinarea Zeului Neptun, „Zeul Mărilor”, personajul care deschidea manifestările și au dispărut și jocurile și concursurile marinărești, care îi fascinau pe cei veniți să asiste la sărbătoarea marinarilor.

A rămas doar componenta cazonă, cu ceremonialul militar și parada navelor din Forțele Navale, care conferă „Zilei Marinei” puternice semnificații cazone.

La Constanța, „Ziua Marinei” în pas de defilare

Principalele manifestări au fost organizate în Portul Militar Constanța, unde „Ziua Marinei” a fost deschisă printr-un ceremonial religios și militar, la care publicul n-a avut acces. Președintele Klaus Iohannis a trecut în revistă Garda de Onoare, din care au făcut parte militari din Forțele Navale Române și militari din Marea Britanie și din Statele Unite. Sărbătoarea a început cu ridicarea la bordurile navelor militare a pavilionului și a marelui pavoaz și acordarea de către șeful statului a drapelelor de luptă Flotilei 56 Fregate „Contraamiral Horia Macellariu” și Direcției Hidrografice „Comandor Alexandru Cătuneanu”. A urmat alocuțiunea președintelui Iohannis și parada navelor militare, singurul moment pe care au putut să îl urmărească, de la mare distanță, românii veniți la malul mării. Nimic din nota optimistă a sărbătorilor de altă dată, ce începeau cu întâmpinarea Zeului Neptun, care dădea tonul unei sărbători vesele.

La Galați, mii de gălățeni au avut parte de o „paradă a navelor militare” cu… două vedete blindate

În porturile de la Dunăre, evenimentele incluse în acest an în programul „Zilei Marinei” au fost foarte discrete și nu din cauza pandemiei Covid-19, ci pentru că autoritățile locale au vrut să rezolve mai simplu și mai ieftin aceste manifestări. În Porturile Militare de la Brăila și Tulcea au fost organizate „zile ale porților deschise”, pentru ca pasionații de marinărie să viziteze navele Flotilei de la Dunăre.

09:46 • ACTUALITATE

Accidentul de la 2 Mai le-a dat viața peste cap polițiștilor din Constanța! Au ieșit în stradă

20:55 • ACTUALITATE

Bătrână umilită de un preot din județul Constanța

La Galați, câteva mii de gălățeni au venit duminică după-amiază pe Faleză, la „Valurile Dunării”, locul tradițional de sărbătorire a „Zilei Marinei”. Arhiepiscopul Dunării de Jos, ÎPS Casian și un sobor de preoți, au oficiat slujba de pomenire a marinarilor care și-au pierdut viețile pe mare, dar și a celor 118 români, majoritatea gălățeni, care și-au pierdut viețile în catastrofa navală de pe 10 septembrie 1989, când nava de pasageri „Mogoșoaia” s-a scufundat în rada portului Galați. În memoria lor, a fost aruncată în ape o cruce din flori.

A urmat principala atracție pentru miile de gălățeni veniți la „Ziua Marinei”, parada navelor militare și civile. „Surpriza” a fost că au participat la „parada navelor militare” numai două vedete blindate de la Flotila de la Dunăre de la Brăila, Vedeta 176 „Rahova” și Vedeta 177 „Opanez”. Chiar dacă marinarii militari le-au oferit miilor de gălățeni veniți să admire flota militară de la Dunăre și câteva salve de artilerie, a fost o prezență ridicolă în comparație cu edițiile trecute ale „Zilei Marinei”, când zeci de nave defilau pe Dunăre.

Cum au dispărut jocurile marinărești

Legătura Galațiului și a gălățenilor cu marinăria este una foarte puternică. Galațiul este cel mai mare port maritim de la Dunăre, dar și capitala construcțiilor de nave din România, prin Șantierul Naval și unica Facultate de Arhitectură Navală din țară, dar și prin singurul Institut de Cercetări și Proiectări Navale, Icepronav SA. Pentru că în multe familii navigația sau construcțiile navale sunt ocupații tradiționale, „Ziua Marinei” este o sărbătoare a orașului.

De ani de zile, sărbătoarea era marcată și prin concursuri de îndemânare și jocuri marinărești. Unele dintre acestea, cum ar fi prinderea unui purcel aflat la capătul unui școndru, un stâlp din lemn uns cu vaselină sau „pescuirea” unor rațe aruncate în apele Dunării, au dispărut după intrarea în Uniunea Europeană, pentru că nu era acceptabilă chinuirea unor animale.

Dar au rămas și jocuri care nu încălcau niciun fel de reguli, cum ar fi concursurile de vâslit sau o scenetă-concurs, al cărui scenariu prevedea răpirea unei mirese de către pirați și salvarea acesteia de către mai multe echipe de marinari, care erau premiați pentru reușita lor. Aceste jocuri constituiau „sarea și piperul” acestei sărbători, transformând-o într-una veselă. În ultimii ani, au dispărut din scenariul „Zilei Marinei” de la Galați și aceste jocuri marinărești, pentru că autoritățile locale au constatat că se poate și „fără”. Ultima „răpire a miresei” a avut loc la „Ziua Marinei” din 2015.

„Ziua Marinei”, sărbătorită din anul 1902

Prima sărbătorire a „Zilei Marinei Române” a avut loc pe 15 august 1902, de Sfânta Maria Mare, fiind marcată printr-un Te-Deum la bordul crucișătorului „Elisabeta”.

În anii care au urmat, serbările au luat amploare, în 1912, „Ziua Marinei” având loc sub Înaltul Patronaj al Majestății Sale Regina Elisabeta. În 1913, manifestările s-au desfășurat la bordul bricului ,,Mircea”, de unde au putut fi urmărite cursele de bărci militare si de lotci pescărești, sărituri în apã, watter polo, curse de înot, sărituri cu bicicleta în mare și vânatoarea de rațe.

În anii celui de-al Doilea Război Mondial, „Ziua Marinei” a fost sărbătorită sobru, prin pelerinaje la Cimitirele Eroilor, în memoria marinarilor căzuți pe front.

După război, prin Decretul Prezidiului Marii Adunarii Naționale nr. 309/29.08.1953 s-a stabilit ca „Ziua Marinei Militare a RPR”, să fie sărbătorită, în fiecare an, în prima duminică a lunii august. În anii 60, manifestările au căpătat și unele accente propagandistice, dar cu timpul au apărut în cadrul manifestărilor concursurile și jocurile marinărești.

Tradiția sărbătoririi „Zilei Marinei” la praznicul Adormirii Maicii Domnului a fost reluată pe 15 august 1991, când la Constanța a avut loc o impresionantã paradă navală, la care au participat crucișătorul USS „Belknap”, din Flota a VI-a a Statelor Unite, nava militară sovietică „Azov”, distrugătorul,,Kocatepe” din flota Turciei și nava de patrulare bulgărească „Smeli”.