25.000 de români vulnerabili abandonați de stat: tichetele pentru alimente au întârziat

Peste 25.000 de persoane vulnerabile din România nu au primit tichetele electronice pentru alimente și mese calde, deși acestea ar fi trebuit distribuite încă din septembrie și decembrie 2025. Documentele oficiale arată că întârzierile sunt cauzate de proceduri administrative complicate și birocrație, iar autoritățile au la dispoziție doar câteva săptămâni pentru a finaliza distribuirea înainte de termenul-limită european.

România se apropie de termenul-limită pentru transmiterea „pachetului de închidere” către Comisia Europeană pentru programele operaționale 2014-2020, dar procedurile complicate și întârzierile administrative pun în pericol atât fondurile europene, cât și sprijinul material destinat persoanelor vulnerabile. Conform unui proiect de act normativ elaborate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, autoritățile au la dispoziție un interval foarte scurt pentru a finaliza toate verificările și aprobările, iar mii de cetățeni riscă să nu primească ajutorul prevăzut de lege.

Proceduri complexe și termene stricte

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 36/2023 stabilește cadrul general pentru închiderea programelor operaționale 2014-2020 și prevede că „fiecare stat membru are obligația transmiterii la Comisie a documentelor ce formează «pachetul de închidere» până la data de 15 februarie 2026”.

Proiectul de lege citat arată însă dificultățile administrative: „Menținerea nemodificată a acestei reglementări naționale este natural să afecteze exercitarea funcțiilor structurilor din sistemul de management control și să genereze dificultăți în respectarea termenului imperativ, impus la nivel european.”

08:42, 21.11.2025 • ECONOMIE

Dragoș Pîslaru, anunț major despre PNRR: „Țara este un șantier. Nu avem nevoie de alt stimul economic decât să facem ce avem deja în lucru”

06:59, 21.11.2025 • POLITICĂ

Cumnata lui Cătălin Drulă preia funcția de secretar de stat la MIPE. Pîslaru: „Nu este rolul meu să fac investigaţii”

Listele proiectelor nefuncționale și etapizate se definitivează după 31 decembrie 2025, lăsând autorităților doar câteva săptămâni pentru aprobarea raportului final de implementare și finalizarea formalităților. Această situație ridică riscul unor întârzieri care ar putea afecta validitatea „pachetului de închidere”.

25.000 de persoane lăsate cu ochii în soare

Procedurile complexe și comunicarea între autoritățile programelor 2014-2020 și 2021-2027 cresc semnificativ riscul apariției neregulilor financiare și administrative. Ordonanța de Urgență nr. 36/2023 subliniază că „detectarea neregulilor poate surveni în oricare din cele două etape, respectiv în etapa I de către autoritățile de management pentru programele operaționale 2014-2020, caz în care se comunică autorităților de management pentru programele 2021-2027 în vederea aplicării măsurilor corective necesare”.

Această etapizare și interdependență între programe creează un lanț complex de responsabilități, în care întârzierile sau erorile într-o etapă pot afecta întregul proces de închidere a programelor. Mai mult, termenul-limită impus de Comisia Europeană – 15 februarie 2026 – este strict, iar orice deficiență poate genera sancțiuni sau pierderi financiare pentru statul român.

În paralel, sprijinul material destinat persoanelor vulnerabile, reglementat de OUG 115/2023, este distribuit cu întârziere. Documentul oficial menționează că „până la acest moment nu au fost distribuite către destinatarii finali un număr de 19.643 de suporturi electronice aferente din luna septembrie 2025, precum 5.969 de suporturi aferente celei de-a doua tranșe din luna decembrie 2025”. Această întârziere are consecințe directe pentru cetățeni: „există posibilitatea ca o parte din destinatarii finali să nu poată beneficia de sprijinul la care sunt îndreptățiți”.

Pe scurt, birocrația și procedurile fragmentate nu afectează doar închiderea programelor europene, ci și viața cotidiană a oamenilor aflați în risc de sărăcie sau excluziune socială. Zeci de mii de beneficiari pot rămâne fără acces la alimente și mese calde, iar întârzierile administrative cresc riscul unor pierderi financiare pentru stat. Aceste probleme evidențiază necesitatea unei simplificări urgente a procedurilor și a unei mai bune coordonări între autoritățile implicate.

Inițiative pentru simplificarea procesului de închidere a programelor

Pentru a răspunde acestor provocări, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a elaborat un proiect de act normativ propus de ministrul Dragoș Pîslaru, care urmărește simplificarea procesului de închidere a programelor și clarificarea responsabilităților autorităților. În nota de fundamentare, se menționează că „proiectul are ca obiectiv reducerea riscurilor administrative și financiare, accelerarea procesului de transmitere a documentelor către Comisia Europeană și asigurarea faptului că beneficiarii sprijinului material primesc efectiv ajutorul prevăzut de lege.”

Potrivit surselor oficiale, actul normativ propune modificări care vizează:

• actualizarea rapidă a listelor proiectelor nefuncționale;
• clarificarea etapizării proiectelor între programele 2014-2020 și 2021-2027;
• reducerea termenelor interne pentru aprobarea rapoartelor finale;
• consolidarea mecanismelor de verificare și recuperare a sumelor plătite necuvenit.