60 de milioane de dolari pentru testarea unei tehnologii de „răcire a Pământului”

Startup-ul israeliano-american Stardust Solutions atrage 60 de milioane de dolari pentru testarea unei tehnologii de „răcire a Pământului”. Proiectul de geoinginerie solară, bazat pe particule care reflectă lumina soarelui, stârnește interesul investitorilor, dar și îngrijorări etice și științifice.

„Răcirea globală”, atractivă pentru Silicon Valley

Un startup israeliano-american numit Stardust Solutions a anunțat cea mai mare rundă de finanțare de până acum pentru o companie care urmărește să reducă temperatura globală prin mijloace tehnologice. Firma a strâns 60 de milioane de dolari pentru a testa o metodă de reflexie a luminii solare, inspirată de efectul natural al erupțiilor vulcanice, arată Politico.

Proiectul, denumit generic „răcire globală”, a atras o coaliție de investitori importanți din Silicon Valley și familia Agnelli, cunoscută pentru imperiul său industrial (Stellantis, Ferrari, Juventus). Finanțarea a fost condusă de Lowercarbon Capital, o firmă americană axată pe inovații climatice, cofondată de miliardarul Chris Sacca.

O idee radicală, readusă în atenție de criza climatică

Stardust Solutions a fost fondată în urmă cu doi ani de fizicienii nucleari Yanai Yedvab și Amyad Spector, ambii foști angajați ai guvernului israelian. Cei doi susțin că tehnologia lor ar putea reflecta o parte din radiația solară în spațiu, limitând astfel încălzirea globală.

„Investitorii și-au pus încrederea în conceptul că lumea are nevoie de o opțiune sigură și controlată pentru reflexia luminii solare — este un pas important înainte în evoluția acestui domeniu”, a declarat Yedvab pentru POLITICO, la biroul companiei din Londra.

Startup-ul, înregistrat în Delaware și cu sediul central lângă Tel Aviv, afirmă că particulele sale sunt inerte și ecologice, spre deosebire de aerosolii bogați în sulf proveniți din erupțiile vulcanice, care pot deteriora stratul de ozon. Conform planului, pulberea Stardust ar fi dispersată în stratosferă, unde ar reflecta o parte din lumina solară fără a afecta ecosistemele sau sănătatea umană.

„Experimente controlate” în atmosferă, din aprilie 2026

Potrivit companiei, banii obținuți vor fi utilizați pentru teste stratosferice programate să înceapă în aprilie 2026. Experimentele vor implica un avion special modificat, care va zbura la altitudini de aproximativ 18 kilometri.

Yedvab a explicat că echipa va folosi o metodă inovatoare: „în loc să eliberăm particule și să le urmărim, vom colecta aer din stratosferă pentru a realiza experimente in situ, fără dispersie directă”.

Deși compania ar fi putut atrage mai multe fonduri, CEO-ul susține că Stardust a ales doar finanțarea necesară pentru primele etape, limitând colaborarea la investitori care împărtășesc o abordare „responsabilă și prudentă”.

Entuziasm în Silicon Valley, dar și avertismente din mediul academic

Interesul tot mai mare pentru geoingineria solară vine pe fondul impasului politic global în privința reducerii emisiilor de combustibili fosili. Temperaturile record și dezastrele climatice cresc presiunea asupra guvernelor și stimulează căutarea unor soluții tehnologice rapide.

Totuși, numeroși experți avertizează că manipularea deliberată a climei poate avea efecte imprevizibile. „Au convins investitorii din Silicon Valley să le ofere mulți bani — și cred că n-ar fi trebuit. Nu există nicio garanție că guvernele vor cumpăra această tehnologie sau că nu va provoca probleme grave”, a declarat Gernot Wagner, economist specializat în climă la Columbia Business School.

El a comparat inițiativa cu un „pariu riscant” al investitorilor, menționând că tehnologia este puțin cercetată și aproape nereglementată.

O frontieră între știință și etică

Susținătorii Stardust susțin că o abordare controlată a reflexiei solare ar putea fi o „asigurare planetară” împotriva scenariilor de încălzire extremă, însă criticii consideră că proiectul deschide o zonă periculoasă de experimentare climatică.

Compania lucrează deja la obținerea brevetelelor internaționale și la publicarea unor studii academice despre sistemul său integrat de geoinginerie solară.