Aniversare: Când a fost înfiinţată Grădina Botanică din Bucureşti și cum se numește, de fapt

Publicat: 09 nov. 2021, 21:00, de Eliza Popa, în Cultură , ? cititori
Aniversare: Când a fost înfiinţată Grădina Botanică din Bucureşti și cum se numește, de fapt

Pe 5 noiembrie s-au împlinit 161 de ani de la înfiinţarea Grădinii Botanice din Bucureşti, care poartă numele medicului, naturalistului, botanistului şi profesorului Dimitrie Brândză.

Secţie de învăţământ şi cercetare, dar şi de cultură şi educaţie a Universităţii din Capitală, Grădina Botanică găzduieşte importante colecţii de plante prin care vizitatorul să poată percepe amploarea diversităţii lumii vegetale, iar specialistului să-i fie posibil să le folosească în activitatea de cercetare şi conservare a zestrei naturale a Terrei.

Ideea unei Grădini Botanice i se datorează lui Carol Davila, care îi cere încă din anul 1855 lui Barbu Ştirbey Vodă să i se acorde fondurile necesare înfiinţării unei grădini botanice cu un scop extrem de practic: aprovizionarea cu plante medicinale, indigene şi străine pentru elevii şcolii de chirurgie de la „Michai-Vodă”, un „precursor” al Facultăţii de Medicină de mai târziu. Din cauza împrejurărilor istorice nefavorabile – războiul Crimeei -, grădina botanică a lui Davila mai avea de aşteptat aproximativ 5 ani.
Grădina Botanică din Bucureşti a fost înfiinţată ca instituţie în 5 noiembrie 1860, pe lângă Facultatea de Medicină şi Farmacie, de către doctorul Carol Davila, în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).

Șapte hectare în jurul Cotroceniului

La înfiinţare, grădina ocupa o suprafaţă relativ mică de circa 7 hectare, în jurul Mănăstirii Cotroceni, iar amenajarea adecvată a acestui spațiu, ca bază didactică și de cercetare, a fost realizată sub conducerea eminentului botanist Ulrich Hoffmann, care a fost şi primul director al instituției.
În anul 1866 conducerea Grădinii Botanice a fost preluată de către profesorul dr. Dimitrie Grecescu, personalitate marcantă a botanicii românești, însă în anul 1870 progresul Grădinii Botanice a fost brusc întrerupt, terenul fiind destinat amenajării unui parc de agrement pentru familia regală.
Ca urmare, în anul 1874 Grădina Botanică a fost mutată de pe vechiul amplasament, în centrul orașului pe terenurile palatului Vasile Șuțu situate în fața Universității, iar instituția a trecut în componența Universității din București, funcționînd pe lîngă Facultatea de Științe și avîndu-l la conducere pe remarcabilul profesor dr. Dimitrie Brândză.
Au urmat zece ani în care profesorul Brândză a făcut numeroase demersuri pentru acordarea unui spațiu adecvat acestei destinații, abia în anul 1884 eforturile sale fiind încununate de succes, în baza decretului nr. 659 din 28 februarie alocându-se terenul actual și fondurile necesare.
Amplasată în partea vestică a oraşului, pe malul drept al Dâmboviţei, Grădina Botanică “D. Brândză” a beneficiat de o suprafaţă mai mare, actualmente ajunsă la 17,5 hectare, un spaţiu care reflectă caracteristicile reliefului specific regiunii de câmpie.

Al Doilea Război Mondial a adus Grădinii Botanice pagube substanțiale

S-a trecut, apoi, la amenajarea noilor spații, care corespund amplasamentului actual al Grădinii Botanice, lucru care a presupus construirea și popularea primelor sere după modelul celor de la Grădina Botanică din Liege, precum şi construirea Institutului Botanic în care au funcționat, până la bombardamentul din 4 aprilie 1944, disciplinele de Biologie vegetală, Herbarul și Muzeul Botanic, ca și realizarea principalelor plantații de arbori și arbuști.
În anul 1932, Grădina Botanică a trecut sub administrarea Primăriei Municipiului București, o perioadă care a coincis cu instrăinarea sa de la menirea ei firească.
După cel de-Al Doilea Război Mondial, care a adus Grădinii Botanice pagube substanțiale, atât clădirilor cât şi colecțiilor de plante, spațiilor exterioare și implicit desfășurării activităților didactice și științifice, abia după anul 1954, când grădina a trecut în proprietatea Universității din București, poziție pe care și-o menține și în prezent, activităţile de aici şi-au reluat cursul firesc.

În anul 1960, Institutul Botanic aflat în incinta grădinii a primit o construcție modernă unde se țin și cursurile de specialitate pentru studenții Facultății de Biologie.
În anul 1976 a fost dat în folosință un nou ansamblu de sere, pe o suprafață de circa 2000 de metri pătrați, cu toate dotările tehnice necesare, capabile să adăpostească cele 3500 de specii de plante.

După Revoluţie, în anul 1994, cu prilejul primei Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice Botanice, Grădina Botanică a capitalei primește numele profesorului dr. Dimitrie Brândză, cel a cărui contribuţie a fost determinantă în realizarea spaţiului actual al instituţiei.