Valoarea resurselor minerale europene neexploatate aflate la o adâncime de 500 -1000 de metri, este de aproximativ 100 miliarde de euro, conform unor estimări. Ținând cont de repartiția acestor materii prime de natură minerală, atributul de critic cere luarea în considerare a două aspecte:
În aceste condiții, realizarea unei evaluări a bazei naționale de materii prime critice are o importanță cu totul deosebită, întrucât o astfel de evaluare răspunde necesității de a identifica și exploata resurse de materii prime extrem de valoroase și indispensabile economiei U.E. și care altfel, ar trebui procurate din alte surse, se arată în ”Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice, pentru perioada 2023- 2035”, document ce este discutat în ședința de miercuri, 15 februarie, a Cabinetului Ciucă.
Principalii beneficiari ai materiilor prime critice sunt operatorii care activează în domeniul tehnologiilor înalte precum: aerospațial, aeronautică, electronică, echipamente medicale, baterii solare, laptop-uri, al tehnologiei semiconductorilor, precum telefonie mobilă, G.P.S., internet, fibre optice, al automaticii și electronicii, industriei siderurgice și metalurgice, al preparării minereurilor prin tehnologii curate, în industria aliajelor, a materialelor refractare și a polimerilor. Aceștia se află în țările bogate, care fac investiții constante în cercetare și inovare și urmăresc dezvoltarea țărilor lor.
Există o cerere crescândă pentru galiu, niobiu, cobalt, pământuri rare ușoare, indiu, cocs, grafit, cromit, germaniu, elemente platinice, berilliu, fluorină, magnezit, stibiu, antimoniu.
În România, din această listă identificăm, conform Strategiei amintite:
Documentul ”Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice, pentru perioada 2023- 2035” analizează resursele critice și pământurile rare ale României și pentru fiecare enumeră punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și riscurile. La punctele tari se spune mai de fiecare dată despre existența unor rezerve ce pot fi exploatate, însă când e vorba despre exploatarea în sine se punctează faptul că minele au fost închise, nu se știe cât de rentabile vor fi dacă vor fi redeschise, s-au pierdut know-how-ul și tehnologia relevante pentru cercetare și prelucrare. Adică nimeni nu mai știe cum să scoată resursele din pământ. Un caz special îl reprezintă grafitul, pe care o să-l abordăm separat.
Puncte tari:
Puncte slabe:
Oportunități:
Riscuri:
Puncte tari:
Puncte slabe:
Oportunități:
Riscuri:
Puncte tari:
Puncte slabe: este necesar transferul de tehnologie de prelucrare până la obținerea produselor cu valoare adăugată mare, de exemplu de tip grafen.
Oportunități:
Riscuri:
Grafitul este o resursă de care România poate beneficia enorm în contextul exploziei industriei mașinilor electrice. Noi avem rezerve în zona Baia de Fier, dar de ani buni minele de acolo stau închise. Simțind că ar fi o bună oportunitate de a face bani, oficialii din Ministerul Economiei au început să regândească o strategie de reluare a mineritului la Baia de Fier. Deocamdată există doar intenție și ceva mișcări în zona legislativă.
Recent, un proiect de Hotărâre de Guvern ce prevede eliminarea din lista minelor și cariererelor ce se închid a perimetrelor miniere cu rezervă omologată pentru grafit la Cătălinu și Ungurelașu, Baia de Fier, județul Gorj. Aceste perimetre au fost aprobate la închidere definitivă și monitorizare a factorilor de mediu postînchidere prin Hotărârile de Guvern nr. 1008 din 2 august 2006 pentru perimetrul Cătălinu, respectiv 644 din 20 iunie 2007 pentru perimetrul Ungurelașu.
La nivelul Comisiei Europene a fost revizuită politica industrială, identificându-se 137 de materii prime critice de care UE este dependentă ținând cont de obiectivele de mobilitate și decarbonizare. România deține o parte din aceste resurse care au fost exploatate în anii anteriori și care, din rațiuni economice, au fost aprobate la închidere și ecologizare. Grafitul face parte din aceasta categorie. Eliminarea poziției 51 din Anexa 1 Lista minelor și carierelor care se închid în etapa a IX-a, respectiv eliminarea poziției 48 din Anexa 1 Lista minelor și carierelor care se închid în etapa a IX-a, coroborat cu modificarea normelor de aplicare a Legii Minelor 85/2003 cu modificările și completările ulterioare, va crea posibilitatea redeschiderii acestor perimetre miniere și valorificarea superioară până la produs finit a acestui mineral, se arată în nota de fundamentare a proiectului amintit.
Grafitul poate deveni un mineral strategic pentru statul român, datorită asocierii acestui mineral cu înalta tehnologie (materie primă pentru grafen folosit în noua industrie energetică, industria aerospațială, circuite integrate, panouri solare, unități de stocare și eliberare ultrarapidă a energiei etc.). Redeschiderea perimetrelor miniere va contribui la dezvoltarea regională atât prin crearea de locuri de muncă directe și în activitățile conexe, cât și prin dezvoltarea pe verticală a altor activități care au ca obiect prelucrarea și respectiv utilizarea produselor rezultate în urma valorificării superioare a grafitului.
Salrom, compania de stat care deține licența de exploatare, tocmai a încheiat licitația internațională pentru studiul de fezabilitate pentru exploatarea grafitului din regiune, iar câștigătorul este consultantul german Roland Berger, o firmă specializată în domeniu.
În ultimii ani, grafitul a căpătat o importanță uriașă la nivelul întregii planete pentru că este tot mai utilizat în construcția bateriilor, a aparatelor electrice sau a aliajelor superioare. În contextul anunțării Alianței Europene pentru metale și materii prime rare, s-au repornit discuțiile la nivel european despre importanța industriei bazate pe metale și materii rare, considerate a fi critice pentru economia viitorului. Astfel, România ar putea profita de foamea mondială pentru grafit, material inclus lista celor 20 de materii critice, și să redeschidă mina de la Baia de Fier.
Acumularea de grafit din nordul județului Gorj a început să fie exploatat încă din 1939 și s-a făcut diferențiat prin două perimetre: mina Cătălinu, respectiv cariera Ungurelașu. Sistarea activității de exploatare la mina Cătălinu, în 1994, s-a făcut în contextul scăderii accentuate a rentabilității economice datorate condițiilor grele de zăcământ. Din 1994, obținerea grafitului s-a realizat doar prin exploatarea la suprafață în cariera Ungurelașu. Din princina pierderilor economice înregistrate și a condițiilor tot mai restrictive a obligațiilor de mediu, activitatea de la cariera Ungurelașu a fost închisă definitiv în baza HG 644/2007. Modificarea conjuncturii economice de extracție a grafitului și apariția unor noi direcții de valorificare superioară a acestuia, a făcut ca Societatea Națională a Sării, deținută de Ministerul Economiei, să solicite prelungirea licenței de exploatare, care a și fost obținută, pentru o perioadă de cinci ani. Unul dintre documentele necesare prelungiriia unei licențe este studiul de fezabilitate, înscris care se depune la ANRM. Acum se așteaptă modificarea legii minelor în sensul permiterii redeschiderii minelor care au fost definitiv închise.
Din grafit se poate obține grafen, cel mai rezistent material cunoscut. Acesta are o rezistență de până la 200 de ori mai puternică decât oțelul. În plus, este de o mie de ori mai ușor decât o foaie de hârtie. Grafenul este cel mai bun conductor de electricitate. Este utilizat la baterii și avansul tot mai agresiv al producției de mașini electrice face din grafen un material extrem de căutat.