BNR a calculat suma de bani păstrați sub saltea de către români. Cu acești bani s-ar putea achiziționa toate locuințele dintr-un județ întreg

Banii păstrați la saltea de către români au atins un nivel record: peste 65 de miliarde de lei la finalul acestui sezon estival. Creșterea față de primăvară este semnificativă, depășind 5% în trecerea de la primul la al doilea trimestru.

Ca punct de referință, această sumă depășește capitalizarea bursieră a companiilor Renault, Volvo și Carrefour. Chiar și exprimată în euro, valoarea lichidităților în afara sistemului bancar s-a multiplicat de 5 ori: de la 3 miliarde de euro, la peste 15 miliarde de euro în vara acestui an.

Dacă presupunem un preț mediu de 60.000 de euro per locuință, banii ascunși la saltea ar fi suficienți pentru a cumpăra aproximativ 200.000 de locuințe, echivalentul întregului fond locativ din cel puțin 20 de județe din România.

Există mai multe motive pentru care oamenii pot fi atrași de banii gheață. Unul dintre aceste motive poate fi evoluția economică (oamenii anticipează vremuri dificile și preferă să aibă bani la îndemână). Un alt motiv este legat de faptul că persoanele cu venituri mai mici preferă să utilizeze numerarul în locul cardurilor bancare. Un al treilea motiv poate fi reprezentat de posibilele crize politice sau economice care ar putea conduce la o creștere a utilizării banilor cash, deoarece oamenii pot avea mai puțină încredere în stabilitatea sistemului financiar în general.

Conform datelor publicate de Banca Națională, se observă o creștere anuală a sumelor păstrate sub saltea, dar nu avem la dispoziție un sondaj care să dezvăluie motivele acestui spor în numerar. În ultimii 10 ani, aceste economii „la ciorap” aproape s-au triplat.

Nu este dificil de presupus că tinerii cu vârste între 16 și 24 de ani preferă să utilizeze plățile electronice, în timp ce cei mai maturi aleg să păstreze bani în rezervă, fie pentru situații de urgență, fie ca precauție în fața unor vremuri mai dificile sau a unei eventuale creșteri a inflației.

Scăderea numărului de unități bancare și de bancomate (împreună cu existența zonelor „albe” în anumite zone rurale ale țării) încurajează acest comportament de a păstra bani la îndemână.

În România, doar 60% din populație este bancarizată, iar nivelul de utilizare a serviciilor financiare de bază este cel mai redus din Europa. Aceste cifre sunt influențate de nivelul redus de educație financiară, gradul ridicat de economie informală și preferința consumatorilor și a întreprinderilor pentru numerar. Comparativ cu alte țări din regiune, România înregistrează performanțe semnificativ mai modeste, cu o rată de bancarizare de 78% în Ungaria, 81% în Bulgaria și 86% în Croația.