Cât „ne-au costat” lockdown-urile - Puterea.ro

Efectele blocajelor totale luate de guverne pentru a stopa răspândirea pandemiei de COVID-19 au însemnat pierderi de 10 mii de miliarde de dolari, estimează Conferinţa ONU pentru comerţ şi dezvoltare (UNCTAD), într-un raport citat de dpa.

Deși specialiștii estimează că economia globală ar putea creşte cu 4,7% în 2021, va înregistra totuşi un minus de 10 mii de miliarde de dolari – aproximativ de două ori PIB-ul Japoniei – comparativ cu situaţia în care pandemia nu ar fi avut loc, scrie dpa.

Ţările în curs de dezvoltare duc greul recesiunii „din cauza spaţiului fiscal limitat, a constrângerilor tot mai mari ale balanţei de plăţi şi a lipsei sprijinului internaţional adecvat„, ceea ce a dus la „unele din cele mai mari scăderi de venit individual raportat la PIB„.

Pe de altă parte, UNCTAD şi-a îmbunătăţit previziunile privind creşterea economică globală pe 2021 faţă de estimarea anterioară de 4,3%, având în vedere o posibilă „redresare mai puternică în Statele Unite„.

14:41 •

”Da, până de sărbători putem livra pensiile”, cu o condiție, spune șeful Poștei Române

Exclusiv

22:04 • Dezvăluiri

ReturoSGR, o afacere pe banii românilor! Românii investesc, dar nu-și mai pot recupera investiția!

Legătură fatală

Potrivit studiului, injecţiile de lichidităţi publice efectuate în perioada pandemiei au salvat 30 de milioane de locuri de muncă. Pentru a scoate firmele europene din zona de pericol,FMI susţine că este nevoie de o combinaţie de sprijin public şi privat echivalent cu 2% până la 3% din Produsul Intern Brut.

„Firmele sănătoase vor împiedica reapariţia unei ‘legături fatale’ (doom loop), un cerc vicios între economiile reale şi sectoarele financiare din Europa. Şi, mai important, firmele sănătoase vor crea mai multe joburi„, susţin responsabilii din cadrul Departamentului european al FMI, Laura Papi şi Alfred Kammer, într-o postare pe blog.

Kristalina Georgieva, șefa Fondului Monetar Internațional a declarat la începutul anului că instituția financiară pe care o conduce are nevoie de mai multe resurse pentru a ajuta țările puternic îndatorate, invocând o perspectivă economică globală extrem de incertă și o discrepanță tot mai mare între țările bogate și cele sărace.