Votul din diaspora începe mâine. Și este fantoma care bântuie alegerile din 2025

Dacă votul din diaspora se duce, din orbire sau frustrare, spre extremism, România riscă să-și importe dezastrul în regim rapid, cu ștampilă și cetățenie. Cei plecați, care au fugit de corupție, de birocrație și de minciună, pot – paradoxal – aduce înapoi exact spectrul care i-a alungat: un lider cu discurs otrăvit, dar ambalat frumos, cu tricolor pe umăr și grohăituri de patriotism pe buze. Și-atunci, nu mai vorbim de democrație în acțiune, ci de boomerang politic: ce-am aruncat cu dispreț în trecut ne lovește în ceafă cu dublă viteză, chiar de peste hotare.

Votul în diaspora pentru alegerile prezidențiale din 2025 începe oficial mâine, 1 mai, odată cu deschiderea secției de votare din Auckland, Noua Zeelandă, la ora 22:00, ora României.

Programul votului în diaspora

Conform legislației în vigoare, votarea în străinătate se desfășoară pe parcursul a trei zile pentru fiecare tur de scrutin:

• Vineri, 2 mai: 07:00 – 21:00 (ora locală)
• Sâmbătă, 3 mai: 07:00 – 21:00 (ora locală)
• Duminică, 4 mai: 07:00 – 21:00 (ora locală), dar nu mai târziu de ora 21:00, ora României.

Alegătorii care se află la sediul secției de votare la ora închiderii sau cei care se află la rând în afara sediului pot vota până cel târziu la ora 23:59, ora locală.

Unde se votează?

Pentru aceste alegeri, Ministerul Afacerilor Externe a organizat 965 de secții de votare în străinătate, cu 15 mai multe decât la alegerile din 2024 . Cele mai multe secții sunt în:

• Italia: 161 secții
• Spania: 147 secții
• Marea Britanie: 108 secții
• Germania: 88 secții
• Franța: 69 secții
• Republica Moldova: 64 secții
• Statele Unite ale Americii: 50 secții

Lista completă a secțiilor de votare din străinătate poate fi consultată pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe.

Ce acte sunt necesare?

Pentru a vota în străinătate, cetățenii români trebuie să prezinte un act de identitate valabil emis de autoritățile române, cum ar fi:

• Carte de identitate
• Carte de identitate electronică
• Carte de identitate provizorie
• Buletin de identitate
• Pașaport simplu, diplomatic sau de serviciu (inclusiv electronic sau temporar)
• Pentru elevii din școlile militare: carnetul de serviciu militar.

Monitorizarea prezenței la vot

Datele privind prezența la vot vor putea fi vizualizate în timp real pe pagina de internet a Autorității Electorale Permanente: https://prezenta.roaep.ro, pentru fiecare secție de votare în parte .

De ce românii plecați pot schimba totul. Și ce n-au înțeles încă politicienii despre votul lor:

Pe 1 mai începe oficial votul pentru diaspora. Românii din afara granițelor au trei zile la dispoziție să-și exprime opțiunea: vineri, sâmbătă și duminică (2–4 mai). În țară, votul se desfășoară într-o singură zi, pe 4 mai. Până aici, totul pare în regulă. Dar realitatea e mai tensionată decât pare: votul diasporei nu e doar o completare, ci un posibil detonator electoral.

De ce diaspora? De ce acum?

Într-o Românie cu peste 4 milioane de cetățeni stabiliți sau plecați temporar în străinătate, diaspora devine – matematic și politic – un al doilea județ-fantomă. Un județ cu un comportament electoral diferit de cel din interiorul țării: mai puțin tribal, mai puțin influențabil de pomeni și mai puțin impresionat de afișe cu oi și brânză electorală.

Diaspora a mai schimbat scoruri în trecut. În 2009, Traian Băsescu a câștigat la mustață în fața lui Mircea Geoană exact prin voturile din afară. În 2014, diaspora l-a spulberat pe Ponta și a dat șefia statului lui Iohannis. În 2019, tot ea a consolidat dominația acestuia.

Dar 2025 nu mai e despre simpatie. E despre revoltă și luciditate, despre detestarea imposturii și refuzul întoarcerii în Evul Mediu politic. Asta face votul diasporei nu doar relevant, ci potențial periculos pentru candidații care și-au făcut campanie doar prin televiziuni obediente.

Ce vrea diaspora, de fapt?

Diaspora vrea ceea ce le-a lipsit în România: respect pentru reguli, funcționarea statului, meritocrație și un minim simț al rușinii la conducere. Vrea să nu le fie jenă când spun de unde vin. Vrea ca părinții lor rămași acasă să nu mai fie luați de fraieri de statul român și ca școala, spitalul, primăria să nu mai fie prăbușite în corupție și nepăsare.

În sondajele neoficiale, diaspora se orientează clar către candidați care nu vin din mlaștina veche. Iar candidatul cu bască tricoloră, glume de crâșmă și antieuropenism de bodegă nu-i face să râdă, ci îi sperie. Pentru că diaspora știe ce înseamnă extrema dreaptă. Știe cum arată naționalismul toxic. L-a văzut prin Europa. Și nu vrea să-l importe înapoi în țara pe care încă o visează schimbată.

Poate schimba diaspora rezultatul?

Da. Nu de una singură, dar în combinație cu un procent uriaș de indeciși din țară, diaspora poate decide cine intră în turul doi – sau chiar cine câștigă. Mai ales dacă românii din țară sunt prea obosiți, prea manipulați sau prea scârbiți ca să mai voteze.

La alegerile din 2019, diaspora a adunat peste 900.000 de voturi. Cu o mobilizare serioasă, în 2025 poate trece de un milion. Asta înseamnă că are mai multă greutate decât 8–10 județe din România luate individual. Și totuși, e ignorată în dezbaterile serioase, caricaturizată de unii candidați și privită ca o „turmă rătăcită” care nu contează.

Greșeală fatală.

Pentru că exact „turmele rătăcite” sunt cele care uneori salvează drumul.

Unde-i pericolul cel mai mare?

În reacția după alegeri. Dacă diaspora votează masiv pro-extremism, iar candidatul favorit e „tăiat” din cursă pe criterii discutabile sau prin jocuri de culise, va exista un val de nemulțumire legitim. Și nu e greu de imaginat cum o societate care deja fierbe se poate aprinde în câteva ore, dacă mirosul de fraudă sau manipulare devine insuportabil.

Diaspora nu mai e public spectator. E jucător titular.

Votul din diaspora nu e un moft logistic și nu e doar un gest sentimental. Este o armă democratică majoră. Poate salva România de la recădere în grotesc. Sau poate fi ignorat – și atunci să ne pregătim pentru o vară fierbinte, nu doar meteorologic.

Cine nu înțelege cât de importantă e diaspora în 2025… merită să piardă alegerile. Și, poate, să le piardă definitiv.