CSAT a stabilit patru priorități naționale (Video)

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), reunit în a doua sa ședință sub președinția lui Ilie Bolojan, a adoptat patru hotărâri considerate a fi priorități naționale.

CSAT a avizat proiectul Legii apărării naționale a României, care face parte din pachetul de patru legi care va fi finalizat până la sfârșitul anului 2025.

Două dintre legi au fost deja votate de Parlament iar în cursul lunii mai vor fi promulgate. Legea apărării naționale ar urma să fie aprobată de Parlament până la finalul lunii mai 2025.

„Acest proiect de lege va face în așa fel încât în domeniul apărării să avem toată legislația adusă la zi și să fie creată baza legală pentru ca Armata României să poată să-și desfășoare pregătirile, să poată să-și facă manevrele militare integrat cu aliații noștri, în special pe partea de timp de pace, pentru a se pregăti pentru o anumită situație”, a arătat președintele Ilie Bolojan.

11:29 • ACTUALITATE

Primele două modele de drone care vor fi fabricate în România. Proiect, parteneriat cu o firmă din SUA

18:30, 30.04.2025 • POLITICĂ

România se înarmează pentru viitor. Bolojan anunță că bugetul Apărării crește până în 2030

Creșterea mobilității militare – un proiect strategic

CSAT a mai aprobat „Actualizarea planului național privind mobilitatea militară”, plan care va include și proiectul unui nou pod peste Dunăre.

„Acesta este un plan care cuprinde principalele proiecte care asigură atât mobilitatea civilă pe lucrări importante de infrastructură, dar și mobilitatea militară. Și a fost adus la zi cu proiectele care au fost pregătite în ultimii ani, și cu proiectele care urmează să fie dezvoltate în anii următori, în așa fel încât mobilitatea militară în această regiune sud-est-europeană să fie asigurată în anii următori.

Un nou coridor de mobilitate la care România a aderat este cel pe direcția Nord-Sud, pe direcția România-Balcani, și, în acest sens, proiectul noului pod peste Dunăre, care este în momentul de față în faza de proiectare, este cuprins ca un proiect important în acest plan de mobilitate militară”, a evidențiat Ilie Bolojan.

Finalizarea hidrocentralelor – proiect de siguranță națională

O altă chestiune aprobată de CSAT este continuarea de urgență a lucrărilor la zece hidrocentrale, aflate în stadii de finalizare de 60 – 90 la sută, care au fost începute înainte de anul 1989. Finalizarea lucrărilor la aceste hidrocentrale va fi un obiectiv de siguranță națională iar punerea lor în funcțiune se va realiza în circa 2 – 3 ani. Puterea acestor noi centrale va duce la creșterea cu 10 la sută a puterii totale instalate în hidrocentralele din România.

„În condițiile în care puterea instalată a acestor hidrocentrale ar însemna creșterea cu 10% a întregii puteri instalate în hidrocentralele din România, acest lucru înseamnă pentru economia României un plus de energie de câteva procente, o energie ieftină, o energie curată și o energie constantă și sigură care ar permite ca în anii următori, alături de celelalte lucrări care au drept scop creșterea producției de energie în România, cum sunt cele pe nuclear sau cele prin care centralele pe cărbune sunt trecute pe gaz, înseamnă o independență energetică a României, înseamnă o siguranță pentru țara noastră și înseamnă foarte probabil condiții mai bune, ceea ce înseamnă un preț mai mic a energiei, înseamnă mai puține întreruperi și înseamnă deci o competitivitate mai bună a economiei naționale, și CSAT a fost de acord ca acest proiect să fie considerat de siguranță națională”, a subliniat președintele CSAT.

Credit avantajos pentru creșterea capacității de apărare

Desigur că un alt aspect important discutat în cadrul ședinței a fost și cel legat de accesarea creditului pus la dispoziție de Comisia Europeană pentru țările UE, în vederea creșterii capacităților de apărare. Bolojan a precizat că acesta va fi un „credit avantajos”, care are o perioadă de rambursare de peste 40 de ani o perioadă de grație de 10 ani. Pentru utilizarea acestui credit se va forma un grup de lucru în subordinea primului-ministru, a precizat președintele interimar al României.

Subiectul este corelat cu creșterea capacității de apărare până în 2030.

„Se urmărește creșterea bugetului pentru apărare, etapizat, astfel încât România să fie alături de partenerii europeni un contributor la apărarea Europei. Ministrul Apărării a fost mandatat ca în discuțiile tehnice care vor pregăti summitul NATO de la Haga să își asume creșterea etapizată a bugetului de apărare”, a precizat președintele interimar al României, Ilie Bolojan.