Romgaz, compania statului, cere dizolvarea Greenpeace România

Compania de stat Romgaz a depus o cerere în instanță pentru dizolvarea Fundației Greenpeace CEE România, invocând activități contrare ordinii publice. ONG-ul a contestat fără succes proiectul Neptun Deep, cel mai mare zăcământ de gaze din Marea Neagră. Romgaz este parteneră în proiect cu OMV Petrom.

Romgaz Black Sea Limited Nassau (Bahamas) – Sucursala București, subsidiară a Romgaz implicată direct în concesiunea de gaze Neptun Deep, a depus o cerere la instanță pentru dizolvarea Fundației Greenpeace CEE România, conform Profit.ro. Acest demers este motivat de faptul că organizația de mediu a inițiat, începând cu anul 2023, mai multe acțiuni în justiție vizând anularea planului urbanistic zonal (PUZ), a acordului de mediu și a autorizației de construire aferente proiectului Neptun Deep.

Proiectul Neptun Deep, în care Romgaz deține o participație de 50%, iar OMV Petrom este operator, prevede începerea producției de gaze în 2027. Este vorba despre cea mai mare exploatare offshore de gaze naturale din sectorul românesc al Mării Negre.

Greenpeace susține că documentația de mediu aferentă proiectului este deficitară. Organizația acuză lipsa unor studii de ecotoxicitate, absența unei evaluări privind posibilele riscuri ale minelor marine rămase în urma conflictului militar din Ucraina, precum și nereguli în calculul emisiilor de CO₂. În ceea ce privește PUZ-ul contestat, Greenpeace afirmă că nu a fost realizată o evaluare climatică și nu s-a parcurs procedura de consultări transfrontaliere, contrar prevederilor legale.

12:30, 25.03.2025 • ECONOMIE

Neptun Deep: A început forajul primei sonde de gaze naturale în Marea Neagră

06:18, 24.02.2025 • ECONOMIE

Burduja: Proiectul Neptun Deep va consolida poziția României în rândul producătorilor de gaze din UE

Totodată, Greenpeace a finanțat costurile unui proces separat, intentat de ONG-ul Declic, care solicită autorităților culturale din Constanța să publice certificatul de descărcare arheologică și alte documente privind un sit subacvatic traversat de infrastructura proiectului.

Instanțele au respins până în prezent acțiunile inițiate de Greenpeace. Într-un dosar privind anularea PUZ-ului, Tribunalul a obligat organizația la plata unor cheltuieli de judecată totale de 16.000 de euro către OMV Petrom și Romgaz, după ce cele două companii solicitaseră peste 250.000 de euro. Într-un alt litigiu, referitor la suspendarea acordului de mediu, ONG-ul a fost obligat să achite cheltuieli de 450.000 de lei.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, s-a pronunțat în termeni duri asupra acțiunilor în instanță ale ONG-urilor de mediu. Acesta a declarat că astfel de demersuri ar reprezenta o amenințare la adresa securității energetice a României și a sugerat că ele ar putea fi influențate de actori ostili intereselor naționale. Burduja a cerut companiilor de stat să solicite în justiție daune maxime împotriva organizațiilor despre care susține că acționează cu rea-credință.

Greenpeace a reacționat critic la aceste declarații, acuzând instigare la represalii împotriva organizațiilor de mediu și încălcarea tratatelor internaționale la care România este parte, precum Convenția de la Aarhus, care garantează accesul ONG-urilor de profil la justiție în cauze de interes public.

Greenpeace România a avut venituri totale de 5,07 milioane lei, din care aproape 2,6 milioane au provenit de la fundația-mamă Greenpeace CEE, iar 2,48 milioane de lei din donații individuale. Organizația menționează că nu acceptă donații de la companii sau partide politice pentru a-și păstra independența.