Cum a evitat BNR prăbușirea leului: celulă de criză și intervenții masive, cursul sub 5 lei imposibil de ținut

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu a prezentat raportul asupra inflației din trimestrul întâi al acestui an. Era imposibil să ținem cursul sub 5 lei. S-a constituit celulă de criză pentru a limita deprecierea leului- a anunțat, printre altele, Isărescu.

Raportul a fost analizat și aprobat în cadrul Comitetului de Politică Monetară până la sfârșitul lunii aprilie. Datele din raport se opresc la luna aprilie anul curent și a intrat în ședința de în ultima ședință a consiliului de administrație.

Raportul este dominant la scăderea inflației în perioada ultimelor luni l-a avut evoluția prețurilor la combustibili și această evoluție pozitivă în sens descendent al prețurilor combustibililor legat și de corecția cotație-brand, deci prețurile la țiței.

15:16, 19.05.2025 • Finanțe

Ministerul Finanțelor s-a împrumutat de la bănci. Marți, urmează o nouă licitație

22:05, 14.05.2025 • ECONOMIE

Starea generală a leului este una pozitivă, în contextul valului de rapoarte despre economia românească, publicate în această săptămână

Pe plan internațional aceste prețuri au dus la variație pozitivă în sens de des creștere a prețurilor la carburanți. O evoluție să spunem încă pozitivă. Sperăm să fie și mai bună. Ea s-a redus în trimestrul unu 2025, dar dezinflația este încetinită de presiuni în creștere. 

Rata de inflație CORE2 s-a redus în T1 2025 dar DEZINFLAȚIA este încetinită

În cazul produselor alimentare, costurile nu au scăzut ci au crescut.

În cazul cotațiilor anumitor materii prime ele au impulsionat evoluția la alimentele procesate și prețurile de producție începând cu anul trecut în industria alimentară au crescut.

În cazul bunurilor nealimentare din coșul inflației de bază, temperare dinamicii anuale a fost susținută de evoluția relativ favorabilă a prețurilor de import. La acest lucru a contribuit și stabilitate cursului de schimb.

Așteptările operatorilor economici, a analiștilor bancari

A fost o traiectorie ascendentă a așteptărilor inflaționista pe termen scurt în trimestrul unu 2025.

Așteptările privind evoluția economiei. Vom avea un deficit de cerere

Precedentul de cerere agregată din economie s-a redus pe parcursul întregului an și credem noi că vom avea un deficit de cerere. Acest lucru presează în sens pozitiv, deci mișca în  jos în special inflația cord. 

Anul 2025 vine cu temperare a cererii de consum, atât ca urmare a deteriorării încrederii consumatorilor, cât și pe fondul încetinirii creșterilor salariale și a resurselor împrumutate. 

Reducere ritm creștere salarii

Avem un mod  inconsistent al investițiilor în 2024, în condițiile scăderii fluxurilor de capital străin, deci o inversare a mișcărilor de capital Avem și o problemă cu rata de absorbție a fondurilor europene disponibile. Ea teoretic dar și practic poate să ofere un impuls considerabil investițiilor și poate să stimuleze creșterea economică fără să creeze inflația.

Balanța comercială a continuat să se deterioreze

Cu alte cuvinte, cererea excedentară, care a fost în special anul din trecut, s-a alimentat din importuri ușor exagerat. 

În luna mai am avut o presiune puternică pe piața valutară, ieșiri mari de capital, aș spune istorice- declară Mugur Isărescu

 A început din cauza tensiunilor și discursului public agresiv încă din perioada campaniei electorale. Apoi a fost rezultatul alegerilor, dar după asta a urmat demisia guvernului. Practic și mai ales semnalul de alarmă a constituit faptul că Ministerul de Finanțe nu a putut să absoarbă bani din piață. Da, orice mișca, orice intervenție scoate lichidate din piață.

S-au creat probleme legate de lichiditatea din piață și orice politica națională nu poate să facă două lucruri conflictuale în același timp, adică pe de o parte, să aprecieze leul și pe de altă parte să introducă lichiditate în piață.

Și în aceste condiții, cursul sub 5 lei era imposibil de apărat, nu numai din cauza pierderii de rezervă dar și faptul că apar probleme în funcție de perioada în care se formează rezervele minime obligatorii de finanțare a deficitul lui bugetar, a cheltuielilor publice și a plăților din economie.

S-a creat o celulă de criză. Erau și sume mari de plăți de pensii

Deci BNR trebuie să aibă grijă de ambele lucruri și este foarte dificil de făcut. S-a creat o celulă de criză. A venit Ministerul de Finanțe aici, am discutat și s-a găsit soluția. Deci s-a limitat depreciere a costului. S-a asigurat și lichiditatea în piață pentru a se face plățile bugetare. Între plățile bugetare, așa când m-am uitat și eu ca cifre, erau și sume mari de plăți de pensii.

Cursul nu putea să mai fie păstrat. Cam aceasta a fost realitatea

Cred că ar fi dat mult mai rău ca el să să fie rupt chiar în prag de turul doi. Deci cam aceasta a fost realitatea, pentru că am văzut, am citit o sumedenie de speculații.

 De ce cursul a fost relativ stabil?

Cursul a fost stabil din 2021. În același timp, rețelele au crescut cu aproape 30 de miliarde de euro. Să vă spun că s-au dublat? Da, aproape că s-au dublat. Păi cum putea să fie cursul stabil și artificial? Cursul a fost curs de piață și singurul lucru pe care l-a făcut Banca Națională în urmii 3-4 ani a fost să evite o apreciere a cursului.

Dacă urmam vânzările din intrarea de capital pe care le făcea Ministerul de Finanțe ca și 2008, cursul s-ar fi apreciat. Deci până anul trecut, până în toamnă, mai degrabă intervențiile noastre au evitat aprecierea cursului (…) avem un deficit de balanța comercială (…) Păi dacă ți se apreciază  moneda în felul acesta înseamnă că tu când ai un credit în valută, plătești mai puțin la rambursare. Mai țineți minte când toate indicațiile Băncii Naționale de atunci – nu luați credit de valută, mai ales în franci Elvețieni au fost dezavuate?

Creditul în valută a fost extrem de periculos

 Au fost câteva tendințe de apreciere. Dacă vindeam uitându-ne la Ministerul de Finanțe cream excedent în valută.