Tradiții și superstiții de Sfinții Împărați Constantin și Elena

Pe 21 mai, calendarul ortodox marchează cu cruce roșie sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, figuri emblematice ale creștinismului universal, zi încărcată de o profundă semnificație spirituală.

Tradiții de respectat în sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena

Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena sunt două figuri fundamentale pentru creștinismul universal. Sărbătoarea este una cu profundă încărcătură religioasă și spirituală, iar tradițiile și obiceiurile legate de această zi sunt respectate de secole în multe regiuni din România.

În credința populară, această zi este însoțită de numeroase obiceiuri și superstiții:

• Începerea semănatului este interzisă: țăranii cred că lucrările agricole nu aduc spor în această zi;

• Păsările cerului nu se mai prind, fiind considerate sfinte în această zi;

• Femeile nu torc și nu spală rufe, pentru a nu atrage ghinionul asupra gospodăriei;

• Se spune că focul aprins în curte sau la marginea grădinii ține departe animalele sălbatice și duhurile rele;

• În unele zone, ciobanii își aleg baciul, iar oamenii din sat se adună la horă, la fel ca de Rusalii.

Vezi și: Patriarhul Daniel va sluji la sărbătoarea „Sfinților Împărați Constantin și Elena”

06:50, 23.04.2025 • Religie

Mare sărbătoare a Ortodoxiei. Credințe şi superstiţii de Sfântul Gheorghe

06:12, 25.03.2025 • Religie

Sărbătoare mare pentru ortodocşi! Dezlegare la peşte

Semnificații

Convertirea lui Constantin la creștinism a fost marcată de confruntarea pe care a avut-o, în octombrie 312, cu fiul fostului împărat Maximian, Maxenţiu, care stăpânea Roma. Confruntarea a fost la Pons Milvius (Podul Vulturului). În acest loc, împăratul Constantin a văzut pe cer, ziua în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui, cu inscripţia: „Întru aceasta vei birui”.

Împăratul şi oamenii săi, comandanţi şi soldaţi care văzuseră minunea, au fost destul de tulburaţi şi înfricoşaţi. Noaptea însă, în timpul somnului, Sfântului Împărat Constantin cel Mare i s-a arătat Iisus Hristos cu semnul crucii, pe care-l văzuse ziua pe cer. I-a cerut să-l pună pe steagurile soldaţilor, spre a-i servi drept semn protector în lupte.

Bătălia de-a doua zi a fost câştigată de Constantin, care a intrat biruitor în Roma. Maxenţiu s-a înecat în apele Tibrului, potrivit Agerpres.

După un an, Constantin a emis Edictul de la Mediolanum (Milan), prima recunoaştere oficială a creştinismului. Mama sa, Sfânta Elena, a fost ataşată mult de valorile religiei creştine. Prin râvna ei pentru descoperirea relicvelor sfinte a fost descoperit locul Golgotei şi s-a găsit lemnul crucii pe care a fost răstignit Hristos.