La 80 de ani după ultimul război mondial, armata germană iese pentru prima oară din țară

Pentru prima dată de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, Germania se pregătește să disloce o brigadă de luptă în afara teritoriului național. Decizia, cu o încărcătură istorică greu de ignorat, vine pe fondul escaladării tensiunilor de securitate în Europa de Est. În același timp, Berlinul constată că epoca dependenței exclusive de umbrela de securitate americană s-ar putea încheia, scrie Bloomberg.

Până în 2027, aproximativ 5.000 de militari germani vor fi desfășurați în Lituania, în cadrul unei brigăzi de blindate care va deveni nucleul forțelor multinaționale NATO din regiune. Un prim contingent din Germania, de circa 400 de soldați, se află deja pe teritoriul lituanian, iar antrenamentele au început.

Într-o ceremonie pregătită la Vilnius, cancelarul german Friedrich Merz și ministrul Apărării Boris Pistorius vor marca oficial constituirea Brigăzii 45, o unitate care, simbolic și strategic, reprezintă angajamentul Germaniei de a apăra flancul estic al alianței.

Până la finalul anului, numărul militarilor germani în Lituania ar urma să ajungă la 500, urmând ca în februarie 2026 să fie deja 1.800, iar în vara aceluiași an — aproape 2.000.

O profundă schimbare de paradigmă

Gestul Berlinului nu este unul de rutină militară. Este, în fond, un abandon calculat al doctrinei de reținere postbelice, impusă și asumată de Germania ca lecție a trecutului său. Dislocarea unei brigăzi blindate într-un stat baltic — la granița cu Rusia și Belarus — anunță o reconfigurare profundă a identității strategice germane.

19:46, 12.05.2025 • Justitie

Românul multimilionar, titular de ajutor social

19:58, 06.05.2025 • POLITICĂ

Bolojan i-a transmis primul mesaj noului cancelar german Friedrich Merz

Mai mult decât un răspuns tehnic la riscurile de securitate, desfășurarea în Lituania este o decizie politică de fond, care semnalează că Germania se pregătește pentru un nou rol — nu doar economic, ci și militar — în arhitectura europeană a apărării. Asta, în condițiile în care SUA par tot mai puțin dispuse să mențină aceeași prezență activă în Europa, iar vechile garanții transatlantice devin din ce în ce mai incerte.

Vulnerabilitatea strategică a Lituaniei

Guvernul de la Vilnius a cerut în mod constant consolidarea prezenței aliate în regiune, mai ales după invazia rusă în Ucraina din 2022. Lituania, o țară de dimensiuni mici, dar cu o importanță strategică disproporționat de mare, se află între exclava rusă Kaliningrad și teritoriul Belarusului — o poziție geografică ce o transformă într-un posibil punct de contact direct cu forțele ruse.

Pentru a facilita dislocarea forțelor germane, autoritățile lituaniene au anunțat un plan ambițios de investiții în infrastructură militară: un miliard de euro, cu scopul de a construi locuințe, baze și facilități logistice. Bugetul apărării a fost deja majorat la 5,25% din PIB — un procent care plasează Lituania printre liderii NATO în materie de angajamente bugetare pentru apărare.

Germania a acceptat un rol de lider militar

În timpul ceremoniei de la Vilnius, cancelarul Merz este așteptat să reitereze angajamentul ferm al Berlinului de a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat, o formulă rostită anterior și de predecesorul său, Olaf Scholz. Dar transformarea acestor declarații în realitate rămâne dependentă de ritmul construcțiilor, de capacitatea logistică și, nu în ultimul rând, de continuitatea voinței politice.

La Berlin, se discută deja despre eventualitatea reintroducerii serviciului militar obligatoriu — un subiect tabu până de curând, dar readus în prim-plan de îngrijorarea că voluntariatul nu mai acoperă nevoile unei armate aflate în expansiune.

Mișcările recente ale Germaniei semnalează o schimbare de paradigmă. Dacă în ultimele decenii Berlinul a preferat să exercite putere prin economie și diplomație, contextul actual forțează o reconsiderare a echilibrului între soft power și hard power. Iar desfășurarea unei brigăzi de luptă în Lituania este, poate, primul gest concret prin care Germania acceptă rolul de lider militar într-o Europă a pericolelor reînviate.