Discuții la Bruxelles: Ce vrea România în domeniul politicilor spațiale

Publicat: 24 mai 2025, 08:02, de Nitulescu Gabriel, în TEHNOLOGIE , ? cititori
Discuții la Bruxelles: Ce vrea România în domeniul politicilor spațiale

România a pledat pentru un program european de cercetare mai simplificat, concentrat și eficient în cadrul reuniunii Consiliului Uniunii Europene – Competitivitate (COMPET), desfășurată vineri la Bruxelles.

Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC), reprezentată la Bruxelles, n cadrul COMPET de președintele Andrei Alexandru, a subliniat în intervenția oficială o serie de priorități menite să optimizeze accesul și impactul programelor europene de cercetare și inovare, cu accent pe Orizont Europa și viitorul Program-Cadru FP10.

România solicită o distribuție echitabilă a fondurilor și o reducere a birocrației

În cadrul sesiunii dedicate componentei de cercetare, România a susținut o distribuție echitabilă a fondurilor europene, simplificarea procedurilor de accesare și reducerea sarcinilor administrative. Delegatul român a evidențiat faptul că procesul actual de aplicare pentru fonduri europene presupune elaborarea a peste 30 de documente însumând aproximativ 5.000 de pagini, ceea ce reprezintă un obstacol major, în special pentru cercetătorii din țările cu capacitate instituțională limitată.

Totodată, România a pledat pentru o contractare mai rapidă a proiectelor și pentru costuri administrative mai reduse, atrăgând atenția asupra faptului că birocrația excesivă afectează în mod direct calitatea și eficiența cercetării finanțate prin fonduri europene.

Evaluare anonimă pentru o competiție corectă între proiecte

Una dintre propunerile esențiale avansate de România a fost introducerea evaluării anonime a proiectelor, ca instrument pentru corectarea dezechilibrelor dintre proiectele care primesc finanțare și cele valoroase care sunt excluse. Oficialii ANC consideră că acest mecanism ar asigura o competiție mai echitabilă și ar sprijini cercetătorii din regiuni mai puțin dezvoltate ale Uniunii Europene să aibă acces real la finanțări.

Această măsură este văzută ca un mijloc de consolidare a încrederii în sistemul de evaluare și selecție, precum și o modalitate de a încuraja calitatea științifică autentică, fără influențe externe legate de notorietate sau afiliere instituțională.

IMM-urile, parteneri strategici în cercetare

România a reiterat și necesitatea implicării active a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) în cadrul Programului-Cadru. Delegația română a susținut dezvoltarea unor instrumente specifice pentru IMM-uri, care să fie ușor de accesat, să implice costuri reduse și să presupună un risc minim. ANC consideră că IMM-urile pot aduce un plus semnificativ de inovație aplicată, în special în sectoarele emergente și tehnologiile duale, unde rezultatele pot fi valorificate rapid.

În acest context, România a susținut și promovarea rezultatelor cu utilizare duală – civilă și militară –, subliniind potențialul acestora în consolidarea autonomiei strategice a Uniunii Europene, arată Agerpres.

Sprijin continuu pentru CERN și implicare în politica spațială

În discursul oficial, România a reafirmat sprijinul deplin pentru Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN), considerând că aceasta joacă un rol esențial în menținerea competitivității științifice a Europei și în dezvoltarea de tehnologii avansate cu aplicabilitate largă.

Vicepreședintele ANC, Tudor Prisecariu, a participat la sesiunea dedicată politicii spațiale, unde a evidențiat contribuția mediului academic, a institutelor de cercetare și a IMM-urilor în dezvoltarea capabilităților spațiale ale Uniunii. Acesta a subliniat că, pentru România, domeniul spațial este un vector strategic pentru reziliență, securitate națională și coeziune teritorială.

România susține valorificarea informațiilor obținute din spațiu pentru luarea rapidă a deciziilor în situații critice, cum ar fi dezastrele naturale, schimbările climatice sau gestionarea crizelor de securitate.