Teme prea multe, coordonare prea puțină. Ministrul Educației: Suntem în Epoca de piatră, nici măcar Evul Mediu

Publicat: 02 iun. 2025, 19:27, de Corina Oprea, în Educație , ? cititori
Teme prea multe, coordonare prea puțină. Ministrul Educației: Suntem în Epoca de piatră, nici măcar Evul Mediu

Ministrul Educației, Daniel David, atrage un semnal de alarmă asupra duratei excesive a temelor pe care le primesc elevii. În cadrul unei conferințe desfășurate la Palatul Victoria, acesta a declarat că elevii, în special cei din gimnaziu și liceu, sunt adesea încărcați cu sarcini pentru acasă care depășesc durata maximă recomandată de două ore zilnic.

Ministrul Educației, dezamăgit de școlile românești

Ministrul consideră că responsabilitatea organizării volumului de teme revine dirigintelui, care ar trebui să monitorizeze și să regleze cantitatea de lucrări solicitate de fiecare profesor în parte. Din păcate, spune el, acest mecanism de coordonare lipsește sau este ignorat în practică.

„În mod normal, la nivel de gimnaziu n-ar trebui să fie teme adunate de la toate disciplinele care să ducă la un timp mai lung de două ore pe zi. Din păcate, se întâmplă acest lucru, să aibă copiii teme care durează mai mult de două ore. (…) Cine ar trebui să facă coordonarea? Ar trebui să o facă, probabil, dirigintele, care ar trebui să fie atent la aceste lucruri”, a declarat ministrul Educației.

Ministerul Educației a stabilit deja limitele recomandate pentru temele de acasă: o oră pentru ciclul primar și două ore pentru gimnaziu și liceu. Cu toate acestea, aplicarea acestor reglementări rămâne ineficientă. David a explicat că verificarea respectării acestor limite ar trebui să fie făcută la nivelul fiecărei școli de către conducere, iar părinții au un rol esențial în a semnala abuzurile.

Ministrul a sugerat că implicarea părinților în comunicarea cu dirigintele este esențială pentru corectarea derapajelor. Dirigintele, la rândul său, trebuie să inițieze discuții cu ceilalți profesori pentru a sincroniza cerințele și a preveni supraîncărcarea elevilor.

„Controlul efectiv legat de implementare ar trebui să fie făcut la nivelul școlilor. Și de ce nu să se implice și părinți, care pot semnala o astfel de probleme dirigintelui, care ar putea să ia măsuri prin discuții și coordonări cu profesorii care au ore, astfel încât să se pună de acord cu volumul temelor”, a mai declarat ministrul.

Reforma liceului: „Suntem în Epoca de Piatră”

Criticile ministrului nu s-au oprit la temele de acasă. Într-un discurs susținut cu ocazia lansării raportului OCDE privind politicile educaționale din România, Daniel David a făcut o radiografie dură a sistemului liceal actual. Acesta a spus că învățământul preuniversitar a rămas blocat în metode învechite și conținuturi depășite, afirmând că ne aflăm „în Epoca de Piatră, nici măcar în Evul Mediu”.

El a subliniat nevoia urgentă de modernizare: noi discipline, conținuturi relevante, metode de predare interactive și manuale actualizate. Ministrul a insistat că elevii trebuie să învețe cum să aplice ceea ce li se predă, nu doar să memoreze informații.

„În zona învățământului liceal suntem în Epoca de piatră, nici măcar Evul Mediu. Adevărul este că acolo lucrurile trebuie schimbate și trebuie schimbate repede. Avem nevoie de noi discipline, avem nevoie de noi conținuturi, avem nevoie de noi metode de predare, avem nevoie de noi manuale”, a transmis ministrul Educației.

Daniel David a adus în discuție și dezechilibrul frecvent din procesul educațional românesc: unii profesori pun accent doar pe teorie, ignorând aplicabilitatea practică, în timp ce alții exagerează cu accentul pe abilități, fără a explica temeinic baza teoretică. Acest dezechilibru, spune el, este una dintre cauzele pentru care România nu performează în testele internaționale precum PISA sau TIMSS.

„Unii insistăm foarte mult pe cunoștințe declarative, uitând celelalte două componente. Alții mergem pe skills uitând componenta teoretică din spate și de ce e important să știi acele abilități. Și atunci ne mirăm că nu reușim să fim performanți în testările internaționale TIMSS sau PISA, care testează nu bucăți din competențe, testează competențe fie legate de conținut ca timp sau fie aplicarea lor la viața de zi cu zi, ca PISA, de exemplu”, a mai explicat David.