Năsui și Prună de la USR cer eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri

Un nou proiect de lege propus de deputații USR Claudiu Năsui și Cristina Prună vizează eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), o măsură fiscală introdusă prin Legea nr. 296/2023 și aplicabilă din 1 ianuarie 2024.

Contextul introducerii impozitului minim pe cifra de afaceri

IMCA a fost justificat oficial ca o măsură împotriva „optimizării fiscale” prin prețuri de transfer — o practică ce constă în manipularea valorii tranzacțiilor între entități afiliate din diferite jurisdicții fiscale, cu scopul relocării profitului în țări cu impozite mai mici. Conform legislației, impozitul minim se aplică firmelor cu o cifră de afaceri ce depășește pragul de 50 milioane euro, printr-o cotă de 1% asupra cifrei de afaceri ajustate.

Criticile aduse impozitului minim

Proiectul propus pentru abrogare argumentează că IMCA nu ține cont de specificul sectorial, marjele de profit, sezonalitatea sau nivelul investițiilor firmelor. Mai mult, această taxă se aplică indiferent dacă o companie are profit sau pierdere contabilă, ceea ce duce la situații în care unele companii cu pierderi reale sunt obligate să plătească impozite suplimentare, afectându-le capacitatea de funcționare.

Un studiu realizat de The Tax Institute pe un eșantion de 1.084 de companii cu cifră de afaceri peste pragul de 50 milioane euro arată că pentru 69% dintre acestea, impozitul minim este mai mare decât impozitul pe profit datorat. Astfel, măsura devine o formă de suprataxare. De asemenea, 148 de companii analizate au fost deja în pierdere înainte de aplicarea IMCA, iar altele 90 au fost împinse în pierdere de introducerea acestei taxe.

Impact economic și social

Proiectul inițiatorilor susține că această taxă afectează nu doar companiile mari, ci și întregul ecosistem economic, inclusiv întreprinderile mici și mijlocii dependente de fluxurile și comenzile acestor mari jucători. Domenii strategice precum industria auto, alimentară, IT&C, agricultura sau distribuția de medicamente resimt presiunea fiscală, ceea ce poate conduce la scăderea investițiilor, pierderi de locuri de muncă și majorarea prețurilor finale pentru consumatori.

09:44, 02.06.2025 • ECONOMIE

Rețeaua invizibilă a cercetării de stat din România: 178 de entități și salarii colosale

Exclusiv

15:02, 14.04.2025 • POLITICĂ

Cristina Prună (USR), despre tensiunile interne: „Retragerea susținerii pentru Elena Lasconi nu a fost o decizie corectă”

Mai mult, aplicarea IMCA creează distorsiuni concurențiale: două companii din același sector pot fi tratate diferit fiscal doar pentru că cifra lor de afaceri este marginal diferită (de exemplu 49,9 milioane euro față de 50,1 milioane euro), ceea ce poate stimula fragmentarea artificială a companiilor pentru a evita plata impozitului.

Lipsa unei legături clare cu combaterea optimizării fiscale

Inițiatorii subliniază că nu există o legătură directă între impozitul minim și combaterea transferului abuziv de profit. Majoritatea companiilor afectate sunt cu capital românesc și nu practică astfel de optimizări, iar companiile cu capital străin au mai degrabă motive să repatrieze profiturile, deoarece impozitul pe profit din România este mai mic decât în alte țări europene.

Probleme procedurale și impactul asupra mediului de afaceri

MCA a fost introdus fără un studiu de impact detaliat și într-un climat legislativ incert. Normele metodologice au fost adoptate abia la aproape un an după intrarea în vigoare a legii, iar mai multe instanțe au suspendat aplicarea acesteia pentru nelegalități procedurale. Astfel, s-a afectat predictibilitatea și încrederea mediului de afaceri în sistemul fiscal.

Propunerea legislativă

Proiectul de lege depus prevede abrogarea articolului care instituie impozitul minim pe cifra de afaceri, argumentând că eliminarea acestei taxe va preveni pierderea de locuri de muncă, scăderea investițiilor și creșterea prețurilor, precum și va elimina distorsiunile fiscale și va întări încrederea în sistemul economic românesc.