Noua lege a salarizării, asumată prin acord politic. Ce se întâmplă cu veniturile bugetarilor

O decizie politică importantă pentru salariile bugetarilor a fost anunțată vineri de Administrația Prezidențială. După un proces de mediere coordonat la nivelul Președinției, principalele partide din coaliție au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la finalul actualei sesiuni parlamentare. Documentul stabilește atât termenul de adoptare, cât și limitele bugetare în care noua lege trebuie să fie aplicată.

Noua lege a salarizării, termen în PNRR

Potrivit Administrației Prezidențiale, citată de Agerpres, Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat acordul politic privind adoptarea noii legi a salarizării.

„Noua lege a salarizării constituie o etapă esențială din Planul Național de Redresare și Reziliență, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie”, se arată în comunicatul transmis de Administrația Prezidențială.

Acordul vine în contextul în care tema salarizării în sectorul public a fost intens discutată în ultimele luni, atât din perspectiva angajaților bugetari, cât și din cea a constrângerilor bugetare asumate de România.

19:52, 24.04.2026 • ACTUALITATE

Legea salarizării bugetarilor. Calcule, scenarii și cifre : Salariul președintelui României ar putea ajunge la 34.600 de lei brut

22:14, 23.04.2026 • Internațional

Lege fără precedent. O generație întreagă nu va putea fuma niciodată

Fără scăderi ale veniturilor pentru angajații din sectorul public

Unul dintre punctele principale ale acordului este garanția că niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi.

În același timp, documentul stabilește o limită clară pentru impactul bugetar. Cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor putea depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.

Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu trebuie să pună România în situația de a-și încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu și lung.

Această limită explică și declarațiile repetate din ultimele zile ale ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, și ale ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, care au insistat că noua lege trebuie construită în funcție de „spațiul fiscal” disponibil.

În termeni economici, spațiul fiscal reprezintă capacitatea statului de a crește cheltuielile fără să destabilizeze bugetul și fără să încalce țintele de deficit asumate față de Comisia Europeană și piețele financiare.

Legea ar urma să se aplice integral din 2027

Un alt element important al acordului este calendarul de aplicare. Potrivit Administrației Prezidențiale, noua lege a salarizării ar urma să intre integral în vigoare de la 1 ianuarie 2027, „fără aplicare eșalonată”.

Formularea este relevantă deoarece, în ultimele luni, mai mulți oficiali au vorbit despre posibilitatea unei implementări treptate, în funcție de resursele bugetare disponibile.

Acordul politic mai prevede că legea „nu va mai fi modificată ulterior prin intervenții speciale”. Această prevedere face trimitere la practica ultimilor ani, când sistemul de salarizare bugetară a fost schimbat în mod repetat prin ordonanțe, derogări și sporuri introduse punctual.

Liderii coaliției au semnat acordul

Documentul a fost semnat de liderii celor patru partide din coaliție: Sorin Grindeanu, din partea PSD, Ilie Bolojan, din partea PNL, Dominic Fritz, din partea USR, și Kelemen Hunor, din partea UDMR.

În baza acestui acord, Ministerul Muncii urmează să publice proiectul legii salarizării și să organizeze consultări cu toate categoriile profesionale vizate.

Procesul de consultare va fi important, în condițiile în care noua lege va avea impact asupra întregului sector public și va trebui să stabilească o nouă structură de salarizare, în limitele bugetare deja asumate prin acordul politic.

Profesorii așteaptă respectarea promisiunilor din 2023

Pentru profesori, una dintre cele mai importante mize rămâne dacă noua lege va respecta angajamentul asumat după greva din 2023: salariul profesorului debutant să aibă ca reper salariul mediu brut pe economie.

În prezent, un profesor debutant câștigă aproximativ 3.700 de lei net, în timp ce analizele bazate pe formula prevăzută în OUG 57/2023 arată că salariul ar fi trebuit să depășească 5.000 de lei net în 2026.

Recent, fostul ministru al Educației, Daniel David, a cerut public respectarea acestei promisiuni, afirmând că „salariul de start pentru profesorul debutant trebuie să aibă ca referință salariul mediu brut pe economie”.

El a susținut că acest reper este „fundamental pentru statutul social al profesiei didactice și pentru a atrage și a menține oamenii de calitate în sistem”.