Propunere controversată, discutată la Cotroceni: Românii ar putea plăti o taxă la fiecare tranzacție

O nouă idee fiscală a fost adusă în discuție la Palatul Cotroceni, în contextul presiunilor bugetare tot mai mari cu care se confruntă statul român. Reprezentanți ai mediului de afaceri, prezenți la consultările informale cu autoritățile, au propus să fie introdusă o taxă universală, aplicabilă tuturor tranzacțiilor financiare, indiferent de valoare sau tip.

România ar putea avea o nouă taxă

Surse apropiate discuțiilor susțin că această taxă ar urma să aibă un cuantum foarte mic – de ordinul câtorva bani – dar să se aplice automat, la sursă, pentru fiecare tranzacție realizată în România, fie ea online sau fizică. Astfel, de fiecare dată când un român face o plată, o sumă infimă ar fi direcționată automat către bugetul de stat, fără intervenția utilizatorului.

Băncile comerciale, alături de procesatorii de plăți, ar urma să acționeze ca intermediari fiscali, colectând taxa în același mod în care acum rețin comisioane sau alte impozite directe. Modelul este inspirat din logica digitalizării fiscale și a automatizării colectării veniturilor.

Cei care susțin ideea micro-taxei invocă faptul că România a făcut deja pași importanți spre digitalizarea plăților, iar infrastructura necesară este în mare parte funcțională. Potrivit acestora, plățile cu cardul, aplicațiile de internet banking, plățile mobile și sistemele naționale de decontare permit deja colectarea rapidă și automată a unor astfel de sume.

12:20, 03.06.2025 • POLITICĂ

Consultări-maraton la Cotroceni: de unde se taie cheltuieli bugetare

20:12, 29.05.2025 • POLITICĂ

Tensiuni la Cotroceni. Nicușor Dan convoacă liderii partidelor pentru discuții economice decisive

Propunerea mizează pe ideea că, în locul unor taxe mari aplicate punctual, o contribuție infimă, dar repetitivă, de pe întreaga economie a tranzacțiilor ar putea genera un flux constant și considerabil de venituri la buget, fără a fi resimțită major de populație.

Potrivit calculelor prezentate în cadrul discuțiilor, până în 2026, România ar putea implementa acest sistem complet automatizat, iar adaptarea tehnologică ar presupune doar ajustări și testări ale platformelor deja existente – nu dezvoltarea unora complet noi.

„S-a invocat că actualul context este favorabil implementării unei asemenea taxe, că transformarea digitală în creștere – de la servicii de e-guvernare la adopția pe scară largă a plăților electronice și a identității digitale – înseamnă că infrastructura și obiceiurile utilizatorilor sunt deja existente pentru o micro-taxă digitală. Tot mai mulți români folosesc carduri, internet banking și plăți mobile, ceea ce indică faptul că mecanismele necesare colectării automate sunt deja funcționale la scară largă.

Principala sarcină tehnică ar fi coordonarea și testarea riguroasă a sistemelor existente, nu inventarea unor tehnologii noi de la zero. Cu o planificare adecvată, România ar putea fi pregătită ca, până în 2026, să pună în funcțiune un sistem care reține automat câțiva bănuți din fiecare tranzacție și îi direcționează către vistieria publică, fără a perturba semnificativ experiența utilizatorilor”, relatează sursele citate de Profit.

Estimări la buget 50 de miliarde de lei pe an

Una dintre cele mai importante proiecții avansate în cadrul consultărilor este legată de impactul bugetar al acestei taxe. Conform unor estimări financiare analizate la Cotroceni, micro-taxarea tranzacțiilor ar putea aduce anual în jur de 50 de miliarde de lei în plus la bugetul de stat.

Pentru comparație, în 2023, sistemul ReGIS – platforma BNR pentru decontări interbancare – a procesat tranzacții în valoare de peste 25.000 de miliarde de lei, o sumă colosală ce reflectă dimensiunea uriașă a pieței financiare naționale. La acestea se adaugă plățile de retail, cum ar fi cele cu cardul, în valoare de peste 480 de miliarde de lei în 2022, dar și transferurile automate, plățile instant sau debitările directe, care completează volumul total taxabil.