România industrială a luat-o rău la vale! Cifrele de la Statistică spun totul

Producția industrială a României a înregistrat o evoluție îngrijorătoare în luna aprilie 2025, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Atât comparația lunară, cât și cea anuală relevă o contracție a sectorului industrial – unul dintre principalii motoare ale economiei naționale – cu potențiale efecte negative asupra creșterii economice, locurilor de muncă și veniturilor populației.

Scădere abruptă față de martie și aprilie 2024

Conform datelor INS:

• Producția industrială a scăzut în aprilie 2025 cu 8,4% față de martie (serie brută).

• Comparativ cu aprilie 2024, scăderea este și mai accentuată: -9,6% (serie brută) și -2,4% (serie ajustată).

• În perioada ianuarie-aprilie 2025, producția industrială a scăzut cu 5,3% față de aceeași perioadă din 2024.

Această evoluție negativă este determinată de declinuri în toate cele trei sectoare majore:

• Industria prelucrătoare: -6,1% (serie brută)

• Industria extractivă: -2,1%

• Producția și furnizarea de energie: -0,9%

09:43, 22.04.2025 • ACTUALITATE

Românii pleacă din Spania. Număr record de oameni care au ales să revină acasă

Ce înseamnă această scădere pentru economie?

Industria este un sector-cheie care contribuie semnificativ la PIB-ul României, dar și la exporturi, investiții și ocuparea forței de muncă. O contracție de peste 5% în primele patru luni ale anului semnalează o încetinire a activității economice și poate prefigura:

• Risc de stagnare economică sau chiar recesiune tehnică, dacă tendința negativă continuă în trimestrele următoare.

• Reducerea cererii de forță de muncă în sectoarele industriale, în special în industria prelucrătoare, ceea ce poate duce la creșterea șomajului.

• Scăderea investițiilor în echipamente și tehnologii, deoarece companiile industriale tind să își conserve resursele în perioade de incertitudine.

• Presiuni asupra bugetului de stat, prin reducerea colectării de taxe și contribuții din partea sectorului industrial.

Impactul asupra veniturilor românilor

Scăderea producției industriale are deja ecouri în nivelul veniturilor. Câștigul salarial mediu net în aprilie 2025 a fost de 5647 lei, cu 0,8% mai mic decât în martie. Deși, anual, salariile au crescut cu 8,2%, puterea de cumpărare a stagnat, în contextul unei inflații încă ridicate.

Este important de remarcat că scăderi salariale s-au înregistrat în:

• Industria prelucrătoare

• Activități de editare și fabricarea băuturilor

• Tehnologia informației și telecomunicații – sectoare unde, în mod tradițional, salariile sunt peste medie.

Această evoluție sugerează o ajustare a costurilor din partea angajatorilor, posibil în anticiparea unei perioade de instabilitate economică.

Interpretare: semnal conjunctural sau începutul unei tendințe?

Datele INS trebuie analizate în context sezonier și economic. Scăderea lunară de -8,4% (serie brută) este parțial influențată de numărul mai mic de zile lucrătoare din aprilie (Paștele). Totuși, chiar și seria ajustată arată o scădere de 2,4% față de anul anterior, ceea ce sugerează o tendință structurală mai largă.

România se confruntă cu un context european dificil, marcat de:

• Cerere externă slabă din partea partenerilor comerciali (în special Germania)

• Creșterea costurilor de producție

• Incertitudini geopolitice și energetice

Aceste elemente influențează negativ performanța industrială și pot întârzia redresarea.

Ce urmează?

Dacă scăderea producției industriale continuă, autoritățile economice vor fi nevoite să ia măsuri de stimulare:

• Reducerea taxării muncii pentru a susține ocuparea

• Sprijin fiscal pentru IMM-uri industriale afectate

• Accelerarea fondurilor europene pentru retehnologizare și eficiență energetică

Totodată, este esențială o strategie de reindustrializare pe termen mediu, cu accent pe industriile verzi, digitale și cu valoare adăugată ridicată.

Datele din aprilie 2025 privind producția industrială sunt un semnal clar de încetinire economică. Dacă nu sunt urmate de măsuri pro-active, România riscă nu doar o frânare a creșterii economice, ci și o afectare a veniturilor populației și a capacității de a atrage investiții.

ipi04r25