NATO intenționează să își consolideze sistemele de apărare antirachetă pentru a se proteja de un posibil atac, ceea ce ar putea duce la tensiuni mai mari în relațiile cu Rusia, relatează Bloomberg.

Se va dori rezolvarea tuturor amenințărilor din viitor

Conform surselor publicației, statele membre NATO discută pentru prima dată posibilitatea combinării scutului antirachetă al alianței cu alte mijloace de apărare antirachetă.

„Moscova și-a exprimat de mult timp nemulțumirea față de prezența forțelor de apărare balistică ale NATO, în special față de desfășurarea de rachete interceptoare în Polonia și România. Alianța a respins plângerile, indicând însă amenințările cu rachete cu rază lungă de acțiune din partea Iranului”, se amintește în material.

În același timp, interlocutorii Bloomberg spun că prin combinarea apărării antirachetă cu un sistem NATO integrat se va dori rezolvarea tuturor amenințărilor din viitor, inclusiv descurajarea Rusiei.

„NATO este în proces de consolidare a apărării sale în fața agresiunii rusești, la trei ani după ce președintele Vladimir Putin a ordonat o invazie la scară largă a Ucrainei. Alianța formată din 32 de membri tocmai a adoptat cele mai ambițioase obiective noi în materie de armament, de la Războiul Rece încoace”, a adăugat publicația.

Sursele adaugă că discuțiile de integrare s-ar putea încheia până la reuniunea liderilor NATO la Haga care va avea loc în perioada 24-25 iunie, dar discuțiile ar putea continua și după aceea. Nu se știe însă, dacă aceste sisteme vor fi văzute ca un răspuns la amenințarea din partea Iranului sau dacă se vor concentra pe descurajarea Rusiei.

Unul dintre interlocutorii Bloomberg a subliniat:

„Această inițiativă face parte dintr-o discuție mai amplă despre modalitățile de consolidare a flancului estic al NATO. Cu toate acestea, rămân îndoieli cu privire la modul în care o astfel de mișcare ar afecta eforturile de pace din Ucraina și dacă Statele Unite ar sprijini-o.”

La rândul său, directoarea Programului Mării Negre de la think tank-ul Institutului Orientului Mijlociu, cu sediul la Washington, Yulia Joja, a subliniat că sistemele balistice ale NATO, care sunt în mare parte americane și „trebuie în mod clar să fie actualizate pentru a contracara cele mai recente amenințări, care nu mai vin din Iran, așa cum au fost atunci când au fost introduse”. „Contextul este extrem de volatil, iar acest lucru ar trebui să fie pe lista de sarcini a NATO”, a avertizat ea.

NATO și Rusia

Aeronavele NATO au interceptat anterior „spioni” ruși deasupra Mării Baltice, și anume aeronave Il-20M și An-30. Pe 5 iunie, două avioane Typhoon au decolat de la baza aeriană tactică 22 din Malbork pentru a intercepta o aeronavă necunoscută care părăsea spațiul aerian al orașului Kaliningrad. S-a dovedit a fi un An-30 rusesc, destinat fotografierii aeriene.

După aceea, avioanele de vânătoare au primit sarcina de a intercepta un alt avion în aceeași zonă, care s-a dovedit a fi un Il-20M, care nu comunica și nu transmitea semnale sau planuri de zbor.

„Toate aeronavele trebuie să efectueze cel puțin două dintre aceste trei acțiuni în conformitate cu dreptul internațional. Niciuna dintre aeronave nu a respectat dreptul internațional, așa că NATO poate intercepta în mod legal aeronavele”, a subliniat Forțele Aeriene Regale ale Marii Britanii într-un comunicat.

În același timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a relatat că  Rusia produce în trei luni tot atâtea arme câte produc toate țările alianței într-un an. Potrivit acestuia, mașina militară rusă nu încetinește, ci mai degrabă câștigă avânt.

„Industria rusă de apărare este așteptată să producă 1.500 de tancuri, 3.000 de vehicule blindate și 200 de rachete Iskander în acest an”, a adăugat Rutte.