Summit NATO la Haga: Europa îl flatează pe Trump cu promisiuni riscante, evitând marile întrebări

La summitul NATO de la Haga, liderii europeni au depus eforturi fără precedent pentru a-l atrage de partea alianței pe președintele american Donald Trump. Cu un discurs elogios, mesaje personalizate și concesii importante, aceștia au urmărit să calmeze temerile legate de un posibil dezangajament al Statelor Unite față de securitatea Europei. Rezultatul: Trump a plecat mulțumit, dar marile întrebări privind viitorul NATO și războiul din Ucraina au fost amânate.

Obiectivul de 5% din PIB: promisiune ambițioasă, dar aproape imposibil de atins

Principalul angajament al summitului a fost promisiunea țărilor membre NATO de a aloca 5% din PIB pentru cheltuielile militare până în 2035, un salt uriaș față de obiectivul actual de 2%, arată Reuters. Inițiativa, salutată de Trump, a fost interpretată drept un răspuns direct la criticile acestuia din primul mandat, când sugera că SUA ar putea părăsi alianța dacă europenii nu contribuie mai mult.

Totuși, majoritatea guvernelor europene recunosc că nu dispun de resursele necesare pentru un asemenea efort financiar. Economiile europene, deja tensionate de inflație și cheltuieli sociale ridicate, vor fi puse în fața unor decizii bugetare dificile sau a unor ajustări contabile discutabile.

Rutte și liderii europeni aleg strategia complimentelor

Mark Rutte, noul secretar general al NATO, a orchestrat summitul într-o manieră favorabilă președintelui american. Într-un mesaj adresat direct lui Trump, publicat înainte de începerea reuniunii, Rutte i-a atribuit acestuia merite istorice: „Europa va plăti într-un MARE fel, aşa cum ar şi trebui, şi va fi victoria ta”. „Veţi realiza ceva ce NICIUN preşedinte american din ultimele decenii nu a putut face”, i-a spus fostul prim-ministru olandez, scriind unele dintre cuvinte cu majuscule, ca Trump.

Mai mulți lideri europeni s-au raliat acestui discurs.Președintele Lituaniei a propus chiar adoptarea sloganului „Make NATO Great Again”, imitând celebrul motto de campanie al lui Trump. La rândul său, Trump a fost găzduit într-un cadru regal la Palatul Huis ten Bosch, fiind întâmpinat cu un dineu somptuos, gest considerat o raritate în diplomația internațională.

16:12 • Internațional

The Telegraph: „Tata înjură uneori”: NATO l-a învins ușor pe Trump

21:56 • ACTUALITATE

Miliarde în plus pentru armată: Cum poate România susține obiectivul NATO de 5% din PIB până în 2035

Trump își schimbă tonul, dar evită angajamente ferme

În declarațiile sale de la finalul summitului, președintele american a adoptat o retorică mai conciliantă decât în trecut. „Aceşti oameni îşi iubesc cu adevărat ţările… Nu este o cacealma, iar noi suntem aici pentru a-i ajuta”, a afirmat el. De asemenea, Trump a reafirmat sprijinul SUA pentru Articolul 5 al Tratatului NATO, care prevede apărarea colectivă.

Cu toate acestea, Spania a fost criticată pentru refuzul de a adera la noul obiectiv de 5%, Trump amenințând că va negocia personal relațiile comerciale cu Madridul pentru a-i „face să plătească dublu”.

Ucraina, marginalizată la summit: Zelenski nu a fost invitat la masa principală

Unul dintre aspectele criticate de observatori a fost poziția marginală acordată Ucrainei în cadrul summitului. Președintele Volodimir Zelenski a participat doar la dineul premergător reuniunii și a avut o scurtă întrevedere bilaterală cu Trump. Declarația finală a summitului nu a menționat explicit invazia rusă ca fiind un „război” și nu a reiterat angajamentul anterior privind aderarea Ucrainei la NATO.

Această atitudine a fost criticată de foști oficiali NATO și analiști, care consideră că summitul a ratat ocazia de a trimite un mesaj clar Moscovei. „Tocmai am ratat o ocazie de a trimite un mesaj strategic liderului de la Kremlin”, a avertizat Peter Bator, fost ambasador al Slovaciei la NATO.

Textul final adoptat la Haga a fost remarcabil prin concizie: doar cinci paragrafe, față de cele 38 ale declarației de la summitul precedent. Declarația a omis formulări-cheie despre Ucraina și Rusia, concentrându-se pe reafirmarea angajamentului mutual și pe noul obiectiv de cheltuieli. Această abordare minimalistă reflectă dorința liderilor de a evita subiectele sensibile care ar putea genera tensiuni cu administrația Trump, inclusiv viitorul poziționării trupelor americane în Europa.

Tensiuni mascate sub o aparență de unitate

Deși summitul a transmis imaginea unei alianțe unite, realitatea este mai complexă. Europa continuă să depindă masiv de SUA pentru securitate, iar viitorul acestei dependențe este incert. Trump nu a exclus posibile retrageri de trupe din Europa, iar liderii europeni se tem de o decuplare bruscă, fără o tranziție planificată.

„Poţi simţi anxietatea atunci când discuţi cu înalţi oficiali europeni despre acest lucru”, a spus Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO. „Nimeni nu ştie câte trupe ar putea pleca şi cât de repede”.

Summitul, între spectacol politic și realități economice dure

Pentru Trump, summitul a fost un succes de imagine. Pentru NATO, însă, rămân întrebările grele: cât de realist este obiectivul de 5%? Ce înseamnă această promisiune în lipsa unei strategii clare privind Rusia și Ucraina? Și, mai ales, ce se va întâmpla dacă sprijinul SUA se va reduce în mod real?

Deși liderii europeni și-au reafirmat angajamentul față de alianță, presiunea economică și diferențele de viziune între Washington și capitalele europene riscă să se transforme într-o criză de încredere. Summitul de la Haga a oferit o victorie de moment, dar nu și răspunsurile de care NATO are nevoie pe termen lung.