O gigafabrică de 4 mld. euro ar putea apărea lângă centrala nucleară de la Cernavodă. Va utiliza una dintre cele mai valoroase resurse ale României

România și-a depus oficial candidatura pentru una dintre cele patru „gigafabrici” AI pe care Comisia Europeană intenționează să le construiască până în 2030, în cadrul unui program de investiții în valoare de 20 de miliarde de euro.

Proiectul românesc, denumit „Black Sea AI Gigafactory”, vizează o investiție de peste 4 miliarde de euro și propune construirea unui centru AI lângă centrala nucleară de la Cernavodă, valorificând avantajele energetice și infrastructura digitală existente. Inițiativa este coordonată de Autoritatea pentru Digitalizarea României și Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), iar scrisoarea oficială de intenție a fost deja transmisă către Comisia Europeană, în cadrul programului EuroHPC Joint Undertaking.

România concurează cu Cehia și Polonia, în ECE

România concurează cu alte state din Europa Centrală și de Est (ECE), printre care Cehia și Polonia, pentru obținerea uneia dintre cele patru gigafabrici. Comisia Europeană a anunțat că va lua în considerare și criterii geografice în procesul de selecție, iar una dintre investiții este destinată acestei regiuni.

Proiectul românesc de la Cernavodă este conceput ca o investiție regională care depășește granițele naționale. Potrivit fostului ministru al Economiei, Bogdan Ivan, infrastructura propusă va servi nu doar României, ci și Republicii Moldova, Ucrainei, Turciei și altor state din zona Mării Negre. Printre obiectivele menționate se numără reconstrucția digitală a Ucrainei, integrarea digitală a Republicii Moldova și extinderea serviciilor AI către Serbia și Turcia.

Există și varianta Doicești, în locul celei de la Cernavodă

Planul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două etape. Prima fază va avea loc la Cernavodă, unde infrastructura energetică este deja bine dezvoltată datorită centralei nucleare. A doua fază va include localitatea Doicești din județul Dâmbovița, unde este planificat un minireactor nuclear de tip SMR – un proiect aflat încă în stadiul teoretic.

Ambele locații au fost alese pentru accesul direct la surse energetice sustenabile, conectivitate prin fibră optică și integrarea cu infrastructura digitală națională. Alimentarea gigafabricii va proveni dintr-un mix de până la 1.500 MW, cu accent pe energie nucleară cu emisii reduse de carbon, ceea ce ar permite dezvoltarea unei infrastructuri AI cu impact minim asupra mediului.

Potențial transformator pentru sectorul IT românesc

Construirea unei gigafabrici AI în România ar putea avea efecte profunde asupra economiei digitale, educației și cercetării. Printre beneficiile anticipate:

• Păstrarea forței de muncă specializate în țară – Mii de locuri de muncă înalt calificate vor permite inginerilor și cercetătorilor să rămână în România, astfel că una dintre cele mai valoroase resurse ale României, inteligența, va fi pusă la treabă în țară.

• Atragerea de investiții străine – Companiile tech globale ar putea fi atrase de puterea mare de calcul și colaborările academice.

• Sprijinirea inovației și a mediului universitar – Universitățile tehnice vor putea introduce programe avansate în AI, securitate cibernetică și big data.

• Consolidarea poziției României în UE – Țara ar deveni un actor strategic în definirea politicilor europene în domeniul inteligenței artificiale.

• Dezvoltarea ecosistemului de startup-uri – Infrastructura avansată ar sprijini apariția de noi companii inovatoare, scalabile la nivel global.

Un avantaj important este poziția României ca lider regional în securitate cibernetică

Proiectul este susținut de un consorțiu care reunește instituții publice, universități și companii private din diverse domenii, inclusiv energie, bunuri de larg consum și tehnologii avansate. Aplicația a fost elaborată cu sprijinul experților Băncii Mondiale și al reprezentanței locale a Comisiei Europene.

Pentru asigurarea transparenței și a unei guvernanțe eficiente, proiectul va fi gestionat printr-un „vehicul de investiție dedicat” (SPV), care va permite participarea altor parteneri europeni.

Un alt avantaj important este poziția României ca lider regional în securitate cibernetică, confirmată de găzduirea Centrului European de Competențe în acest domeniu (ECCC). Componenta de securitate este astfel una prioritară în planul de dezvoltare al gigafabricii.

Obiectivul Comisiei Europene: reducerea decalajului față de SUA și China

Inițiativa celor patru gigafabrici AI anunțată de Ursula von der Leyen în martie 2025 are ca scop diminuarea diferențelor dintre Europa și actorii globali principali în domeniul AI, în special SUA și China. Proiectul de 20 de miliarde de euro vizează crearea unor centre de date publice de mari dimensiuni, echipate cu 100.000 de cipuri de ultimă generație fiecare.

Comisia mizează pe dezvoltarea de soluții AI europene conforme cu reglementările stricte privind siguranța și protecția datelor. Exemple precum startup-ul francez Mistral, susținut de Nvidia, ar putea beneficia de infrastructura creată. Cu toate acestea, lipsa unor giganți tech europeni comparabili cu cei din SUA ridică semne de întrebare privind eficiența investiției pe termen lung.

Dacă proiectul „Black Sea AI Gigafactory” va fi aprobat, România ar putea deveni un pol regional în AI și supercomputing, cu o infrastructură de vârf, resurse energetice sustenabile și expertiză în securitate digitală.