Primele valuri ale austerității au ajuns la mal – și au lovit direct în oamenii obișnuiți. Prețurile cresc, impozitele se adună, bursele se taie, normele se măresc. Între timp, sinecurile – marea boală autoimună a statului român – rezistă în buncăr.

De ce? Pentru că Guvernul are nevoie urgentă de bani, iar tăierea privilegiilor nu aduce venit imediat, ci deschide un front dureros și lung: războiul cu sistemul însuși.

Așa că România trece prin cea mai grea corecție fiscală din ultimul deceniu, cu bisturiul operând întâi acolo unde carnea e vie, iar cangrena – încă neatinsă – stă pitită în consilii de administrație, agenții obscure și sporuri „de zâmbet reținut”.

Tabloul aproape complet:

Iată, integral și în detaliu, toate măsurile de redresare economică anunțate până astăzi, 2 iulie 2025, de premierul Ilie Bolojan:

1. Măsuri pentru creșterea veniturilor bugetare

1.1. Reașezarea TVA

• Se reduc cele trei cote actuale (5%, 9%, 19%) la două cote: 11% și 21%, începând cu 1 august 2025.
• La 11% rămân: medicamente, alimente, apă și canalizare, irigații, cărți, lemne de foc, energie termică, și temporar sectorul HoReCa.

1.2. Creșterea accizelor

• Accize majorate cu 10% la:
  • băuturi alcoolice
  • combustibili (inclusiv motorină — cu schemă de restituire parțială pentru transportatori)
  • tutun

1.3. Contribuția CASS la pensii mari și extinderea bazei de contribuabili

• Introducerea unei contribuții de 10% CASS pentru pensiile care depășesc 3.000 lei: doar diferența e impozitată. De ex. la pensia de 4 000 lei, se vor plăti 100 lei.
• Eliminarea unor excepții și extinderea numărului de contribuabili la CNAS de la circa 6 milioane la 8 milioane.

1.4. Majorarea impozitului pe dividende

• Impozitul crește de la 10% la 16%, începând 1 ianuarie 2025.

1.5. Taxă suplimentară pe profitul băncilor

• Se introduce o suprataxă pe profiturile băncilor, care în regiune au randamente mari. Intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

1.6. Suprataxarea câștigurilor din jocuri de noroc

• Impozitul pe câștiguri va fi majorat pentru a aduce cel puțin +30% venituri statului.

1.7. Alte posibile măsuri viitoare

• Reanalizarea impozitelor pe proprietăți (case/terenuri) — probabil majorare și recalcul în funcție de valoarea reală de piață, aplicabil de la începutul anului 2026.

2. Măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare

2.1. Plafonarea salariilor și pensiilor din sectorul public

• Pentru anul 2026 (după creșterile mari din 2024), salariile și pensiile din sectorul public vor fi temporar plafonate.

2.2. Optimizarea normei didactice

• Creșterea normei didactice cu 2 ore săptămânal (de la 16 la 18 ore), atât în învățământul preuniversitar, cât și cele universitare. Scop: reducerea orelor plătite suplimentar (>30.000 norme) și eficientizarea cheltuielilor.

2.3. Reforma burselor școlare

• Sistemul de burse revizuit: rămân doar bursele sociale (pentru familii defavorizate) și bursele de merit selective, nu automate, pentru a elimina alocările nedrepte.

2.4. Combaterea evaziunii fiscale și reorganizarea ANAF

• A fost numită o conducere nouă la ANAF cu criterii de performanță, pentru a reduce evaziunea și a eficientiza colectarea.

2.5. Inventarierea „sinecurilor” și reducerea sporurilor

• Evaluarea tuturor comitetelor, comisiilor și sporurilor din sectorul public: reducere a membrilor în consilii, plafonare indemnizații, legare de performanță. În demers de inventariere începând deja acum.

2.6. Moratoriu pentru proiecte/investiții ne-prioritare

• Suspendarea, până la finele anului, a noilor proceduri de licitație ne-finanțate din fonduri europene, pentru concentrare pe proiectele prioritare cu finanțare (PNRR și altele).

2.7. Reformă a companiilor de stat

• Reducere subvenții, eficientizarea cheltuielilor, actualizarea redevențelor, sporirea transparenței și performanței, și reorganizarea instituțională (ASF, ANCOM, ANRE etc.). Măsuri pregătite până la finalul lui iulie ca jaloane PNRR.

2.8. Plafonarea și reorganizarea bursei educaționale și a sporurilor

• Sporuri evaluate strict și legate de performanță; bursele de merit cu criterii reale, restricționate, nu acordate masiv.

Calendarul de aplicare

Măsură	Începe la
TVA (2 cote)	1 august 2025
Accize +10%	1 august 2025
CASS la pensii >3000 lei, extindere CNAS	1 august 2025
Dividende (%)	1 ianuarie 2025
Taxe pe profitul băncilor și impozitele pe proprietăți	1 ianuarie 2026
Plafonare pensii/salarii publice	2026
Alte reforme structurale (companii de stat, sporuri etc.)	etapizat până la final iulie + toamnă 2025

Context & scop

• România se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din UE și poziție de vulnerabilitate – risc de junk din partea agențiilor de rating.
• Pachetul de măsuri vizează 30 miliarde lei în plus în 2025 (echivalent ~1,7% din PIB) și include:
  • 10 mld din cheltuieli reduse/investiții prioritizate
  • 10 mld din taxare (TVA, accize etc.)
  • 10 mld din reducerea cheltuielilor “nesimțite”
• Obiectivele prioritare: readucerea înapoi a încrederii piețelor, menținerea accesului la fonduri UE, evitarea crizei 2010, crizei grecești, și a insolvenței statului.

Scump, dar necesar: ce ne va aduce „cura de Bolojan”

Analiza efectelor reale asupra populației după aplicarea măsurilor de redresare economică:

Pe termen scurt: șocul inevitabil

1. Creșterea TVA – scumpiri la raft, în lanț

Trecerea de la 5% și 9% la o cotă unică de 11% (și 21% pentru restul) va genera o scumpire reală, directă:

• Produsele alimentare și medicamentele, deși trec la 11%, vor avea un mic salt de preț (diferență de 2 puncte procentuale pentru alimente, 6 pentru cele cu 5%).
• În schimb, servicii precum transportul, energia, electronicele și hainele vor fi taxate cu 21% – iar prețurile vor crește imediat cu 1-5%, în funcție de adaosuri și comportamentul comercianților.

Efect concret: familiile cu venituri mici vor resimți dureros această mutare. Dacă ai 3 copii și trăiești cu 5.000 de lei, diferența de 100–150 lei pe lună va fi vizibilă.

2. Accize: carburanții vor deveni lux

Majorarea cu 10% a accizelor va aduce:

• creștere de 50–70 bani/litru la carburanți
• lanț de scumpiri în transport, logistică și servicii

Efect concret: totul se scumpește, dar în special produsele care trebuie transportate (alimente, mobilă, construcții). Fermierii și micii transportatori vor cere compensații sau vor majora prețurile.

3. Taxarea pensiilor mai mari – primă breșă în „pactul social”

Impunerea contribuției CASS pentru pensii mai mari de 3.000 lei (aprox. 1 milion de pensionari vizați) sparge mitul intangibilității pensiilor.
Efect concret: un pensionar cu 4.000 lei va pierde 100 lei lunar. Nu e o sumă uriașă, dar e percepută ca nedreaptă în raport cu promisiunile din campania trecută.

4. Impozitul pe dividende – nervozitate în clasa de mijloc

Micii investitori, PFA-urile, antreprenorii „de apartament” vor resimți direct creșterea de la 10% la 16%.
Efect concret: cine trăia „din bursă” sau făcea economie fiscală prin SRL plătitor de dividend, va avea un minus net anual de mii de lei.

5. Burse, norme și profesori: începutul unei rupturi sociale

• Profesorii resimt brusc „reforma normei” ca o tăiere mascată de venit.
• Elevii vor pierde burse de merit automate – fapt ce lovește și în părinții din clasa medie.

Efect concret: tensiuni în educație, sindicate iritate, părinți revoltați, dar și primele economii bugetare reale.

Pe termen mediu: un stat mai eficient… sau doar mai slab?

1. Reformele administrative – efectul de domino

Bolojan vrea:

• reducerea sporurilor și consiliilor de administrație
• comasarea instituțiilor inutile
• desființarea sinecurilor

Efect concret: mii de bugetari „tangențiali” vor dispărea din sistem. Paradoxal, publicul larg va aplauda, dar orașele mici vor pierde locuri de muncă stabile.

2. Anul 2026 – plafonări peste plafonări

• Salariile și pensiile din sectorul public vor fi înghețate, deși inflația le erodează deja.
• Plafonarea va fi un șoc politic și va determina pierderi masive de susținere în administrație.

Efect concret: motivarea personalului medical, a profesorilor, a funcționarilor de bază va scădea.

3. Creșterea veniturilor statului – sau o contracție economică?

Dacă evaziunea fiscală nu scade semnificativ, iar ANAF nu performează, atunci:

• creșterile de taxe se vor traduce în scădere a consumului
• economia va frâna exact când avea nevoie de stabilitate

Efect concret: risc de recesiune tehnică în 2026, mai ales dacă investițiile publice sunt amânate sau tăiate.

Cine pierde, cine câștigă?

Câștigători	Pierzători
statul român (pe termen scurt)	familiile sărace și clasele vulnerabile
antreprenorii mari care evită taxele	micii investitori / PFA-uri
UE, agențiile de rating	pensionarii cu venituri mari
opinia publică anticorupție	bugetarii neproductivi, dar și unii utili
fiscaliștii și contabilii	consumatorii de bunuri esențiale

Reformă grea, dar tardivă

Pachetul Bolojan e, în fond, o recunoaștere: modelul bugetar românesc a ajuns în colaps. Statul a trăit din împrumuturi și pomeni, iar acum nu mai are de unde.

Este reforma dureroasă? Da.
E și necesară? Tot da.
Va funcționa? Numai dacă este dublată de încredere, coerență și competență.

Altfel, riscăm un scenariu și mai grav: să plătim scump o „austeritate degeaba”.

Obrazul gros și contul gras

În timp ce România înghite pastila amară a reformelor fiscale, cei care au umflat deficitul bugetar până a plesnit se plimbă nestingheriți pe ecrane, vorbind doct despre ce ar fi trebuit să facă alții. Mai ales pesediștii – maeștrii învârtelilor bugetare, regii angajărilor de partid, ai sporurilor halucinante, ai fondurilor europene ratate – privesc acum zbaterile Guvernului Bolojan cu un zâmbet ușor condescendent, dând din deget: „Nu așa se face, mă băieți…”.

Aceasta nu mai este doar ipocrizie. Este obrăznicie în stare pură, scăldată într-un cinism care îți întoarce stomacul. E ca și cum un piroman ar ține un curs de stingere a incendiilor.

Au guvernat ani la rând cu pixul între buzunar și gâtul statului, au rostogolit deficitul, au îndatorat România cu o seninătate letală, au vândut iluzii cu pensii speciale și măriri salariale pe hârtie, iar când nota de plată a venit, s-au așezat în lojă. Privesc spectacolul durerii sociale cu o morgă de analiști, punând întrebări și oferind sugestii. Nu tu anchete, nu tu comisii de răspundere, nu tu vreo urmă de vinovăție instituțională.

Sfânta Mare Nerușinare…

Întrebăm simplu: când un stat e adus în pragul colapsului prin decizii politice conștiente, nu ar trebui să existe răspundere penală? Când cineva aruncă în aer bugetul, semnează contracte de miliarde fără acoperire și inventează privilegii pentru sine și pentru clică, nu e asta delapidare? Sau ne prefacem că e doar o formă mai creativă de guvernare?

Nu poți construi o redresare economică autentică fără justiție fiscală și memorie instituțională. Altfel, orice reformă va fi percepută ca pedeapsa fraierilor pentru păcatele șmecherilor.

Până când nu vor răspunde public, moral și – da – penal acei miniștri, premieri, șefi de agenții și combinatori care au transformat finanțele României într-o pușculiță de partid, nimic nu va fi cu adevărat reparat.

Și cât timp obrazul lor rămâne gros, conturile vor rămâne grase. Iar poporul va rămâne cu nota de plată.