Criza de cupru amenință viitorul industriei de cipuri
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/07/image-17.jpeg)
Criza de cupru, cauzată de schimbările climatice și de criza apei din regiunile miniere afectează industria globală de semiconductori. În lipsa unor soluții rapide pentru protejarea surselor de cupru, economia globală ar putea suferi pierderi semnificative, iar lanțurile de aprovizionare vor deveni din ce în ce mai vulnerabile.
Schimbările climatice duc spre criza de cupru
Un raport recent realizat de firma de consultanță PricewaterhouseCoopers (PwC) avertizează că, până în 2035, aproximativ 32% din producția globală de cipuri ar putea fi serios afectată din cauza lipsei de cupru. Acest procent este de patru ori mai mare decât nivelul actual al riscului. Cuprul este esențial pentru fabricarea cipurilor, fiind folosit la miliarde de conexiuni microscopice din circuitele electronice.
Principalul motiv al acestui risc este criza apei care afectează regiunile miniere din întreaga lume. Chile, cel mai mare producător de cupru, se confruntă deja cu secetă prelungită. Această problemă încetinește producția și pune în pericol aprovizionarea globală. Conform prognozelor PwC, în următorii zece ani, majoritatea celor 17 țări mari producătoare de cupru vor fi afectate de lipsa apei.
Minele din China, Australia, Peru, Brazilia, SUA, Congo, Mexic, Zambia și Mongolia sunt, de asemenea, expuse la aceste riscuri. Aceste țări sunt furnizori esențiali pentru industria de semiconductori. Lipsa unei aprovizionări stabile cu cupru poate avea un impact major asupra economiei globale.
Impact economic și lipsa alternativelor viabile
Ultima criză a cipurilor, provocată de pandemie, a arătat cât de fragilă este această industrie. Întârzierile în livrarea cipurilor au dus la oprirea producției în industria auto și în alte sectoare cheie. PwC estimează că o nouă criză ar putea reduce PIB-ul SUA cu 1% și al Germaniei cu 2,4%.
Cu toate că se explorează materiale alternative pentru cupru, niciuna dintre soluții nu oferă aceleași performanțe la un cost comparabil. Iar fără investiții serioase în tehnologii de reciclare, în eficientizarea consumului de apă și în infrastructura de desalinizare, problema va continua să se agraveze.
Chile și Peru încearcă să compenseze lipsa apei prin modernizarea minelor și construirea de uzine de desalinizare. Totuși, acest model nu este aplicabil pentru țările fără acces la ocean. Estimările arată că până în 2050, aproximativ jumătate din producția de cupru globală va fi amenințată, indiferent de eforturile de reducere a emisiilor de carbon.