România și PNRR: Promisiuni de 28,5 miliarde sau un plan condamnat la eșec? Adevărul dur despre reforme și întârzieri!

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost promovat ca un document fundamental pentru reconstrucția economică a României post-pandemie, promițând reforme structurale și investiții strategice în valoare de 28,5 miliarde de euro. Totuși, realitatea din teren și datele oficiale arată o imagine mult mai nuanțată, presărată cu întârzieri, obiective nerealiste, investiții cu probleme și un pericol iminent de neîndeplinire a jaloanelor asumate față de Comisia Europeană.

Avertismente oficiale și măsuri de urgență

Într-un document semnat de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș-Nicolae Pîslaru, se recunoaște că România se confruntă cu probleme serioase în implementarea planului:

„Având în vedere timpul foarte scurt rămas la dispoziție pentru implementarea planului, se are în vedere realizarea unui plan de acțiune foarte realist”, se arată în documentul oficial.

Această formulare trădează, de fapt, o realitate îngrijorătoare: reformele și investițiile asumate sunt, în mare parte, întârziate, iar autoritățile sunt nevoite să „reducă nivelul de ambiție” și să elimine investițiile care nu pot fi finalizate la timp.

Reformulări și reduceri în tăcere

Conform aceleiași surse, autoritățile române negociază cu Comisia Europeană o reducere a obiectivelor asumate și eliminarea unor investiții:

Exclusiv

08:29 • POLITICĂ

Victor Negrescu: „România nu e singură. Și alte state cer prelungirea PNRR”

07:46, 08.07.2025 • Dezvăluiri

Un document de la Finanțe dezvăluie marea fumigenă a digitalizării fiscale – promisiuni mari, rezultate mici

„Se are în vedere […] eliminarea din program a investițiilor cu probleme sau care depășesc termenul de eligibilitate din PNRR.”

Aceasta este o schimbare de direcție majoră, care pune sub semnul întrebării capacitatea României de a absorbi integral fondurile nerambursabile de peste 13 miliarde de euro. Cu doar câțiva ani rămași până la termenul-limită (2026), autoritățile propun în mod oficial renunțarea la investiții, în loc să accelereze implementarea lor.

Cifrele care ascund probleme sistemice

Documentul oferă și o imagine a activității contractuale:

„Au fost semnate 21.887 de contracte, cu o valoare totală de 47,26 miliarde euro.”

La o primă vedere, aceste cifre par impresionante. Dar o analiză atentă relevă faptul că doar puțin peste jumătate (25,91 miliarde euro) reprezintă contribuția din PNRR. Restul este compus din fonduri naționale (8,42 miliarde euro), TVA (5,79 miliarde euro) și, mai grav, cheltuieli neeligibile în valoare de 7,13 miliarde euro – adică peste 15% din suma totală.

Această pondere ridicată a cheltuielilor neeligibile ridică semne de întrebare cu privire la eficiența și corectitudinea alocării fondurilor, dar și la modul în care au fost concepute proiectele.

Renegocieri continue – simptomul unei planificări defectuoase

După aprobarea inițială a planului în 2021, România a fost nevoită să solicite o modificare majoră a acestuia în decembrie 2023, inclusiv introducerea componentei REPowerEU. Chiar și în 2025, documentul menționează că încă se află în derulare renegocieri privind componentele de împrumut.

„Până la acest moment, există un acord parțial de principiu […] În perioada următoare, vor fi purtate discuții cu Comisia Europeană privind componenta de împrumut.”

Această incertitudine continuă privind structura planului, la aproape patru ani de la lansare, indică lipsa unei strategii coerente și a unui management eficient al reformelor.

Proiecte nerealizate, termene depășite

În județul Mehedinți, ca și în multe alte regiuni, proiectele din PNRR se confruntă cu blocaje. Din datele anexate oficial, multe proiecte sunt în stadii incipiente sau neclar definite. Lipsesc finalizări, iar termenele de implementare sunt fie expirate, fie ambigue.

Acest haos birocratic și lipsa de transparență în actualizarea stadiilor de implementare trimit un semnal de alarmă: România riscă să piardă miliarde de euro, din cauza unei planificări slab fundamentate și a capacității administrative reduse.

O cursă contra cronometru, cu frâne trase

În loc să devină un motor de modernizare a administrației și infrastructurii, PNRR-ul României riscă să se transforme într-un exemplu de gestionare defectuoasă a fondurilor europene. Citatele oficiale și măsurile propuse de guvern arată clar: nu mai este vorba despre extindere sau consolidare, ci despre salvarea a ceea ce mai poate fi salvat.

În lipsa unor măsuri urgente și a unei mobilizări reale la nivel național, România s-ar putea confrunta cu pierderi semnificative de fonduri, dar și cu o pierderea încrederii din partea instituțiilor europene.

r448B