Grecia, la un deceniu după criză: redresare economică cu ecouri dureroase

La zece ani de la punctul culminant al crizei datoriilor suverane, Grecia este din nou considerată o economie viabilă și stabilă. În 2011, țara se afla în cea mai gravă recesiune trăită de o economie dezvoltată în timp de pace, cu un PIB în scădere dramatică, șomaj ridicat, falimente în lanț și o societate în derivă. Astăzi, în ciuda rănilor încă vizibile, Grecia a trecut testul istoric al supraviețuirii economice, după cum arată o analiză recentă publicată de Financial Times şi citată de Puterea Financiară.

Grecia este din nou considerată o economie viabilă și stabilă

În timpul crizei, poveștile dramatice ale oamenilor simpli au devenit simboluri ale colapsului social. Dimitra Piagkou, fostă proprietară a unei spălătorii, își amintește clar momentul din 2011 când a urcat pe terasa blocului din Atena cu gândul să își ia viața.

„Eram gata să sar”, spune ea. Afacerea i se prăbușise, avea datorii de sute de mii de euro, iar banca îi scosese casa la licitație. În acel moment, nu mai avea nimic în afară de câini. Unul dintre ei, ciobănescul german, a împiedicat-o instinctiv să facă pasul fatal.

„Mi-a salvat viața”, spune ea. A urmat o perioadă în care a dormit luni întregi pe o bancă, iar acum, la 74 de ani, trăiește din vânzarea unui ziar de stradă, fără pensie, din cauza restanțelor fiscale.

„Înveți să supraviețuiești cu nimic”, adaugă ea.

07:11, 05.07.2025 • POLITICĂ

Alexandru Nazare: „Am ignorat că suntem în procedură de deficit excesiv”

13:47, 28.06.2025 • POLITICĂ

PNL, presat de datorii: Bolojan cere membrilor cotizații și sprijin financiar personal

„Kolotoumba” lui Tsipras

Criza a zdruncinat nu doar economia, ci și încrederea în clasa politică. În 2015, guvernul populist de stânga condus de Alexis Tsipras a convocat un referendum în care grecii au respins condițiile unui nou plan de salvare internațională. În doar câteva zile, însă, Tsipras a fost forțat să facă o schimbare radicală de direcție. „Kolotoumba”, termenul folosit în Grecia pentru o răsucire totală, a devenit sinonim cu întoarcerea bruscă a guvernului către respectarea cerințelor creditorilor internaționali. Yanis Varoufakis, ministrul de finanțe al acelei perioade, a fost înlăturat, fiind considerat de mulți, inclusiv de Pierre Moscovici, fost comisar european, un negociator narcisic și dezastruos.

„Nu era dispus la compromis. Ținea mereu lecții. A fost un ministru de finanțe dezastruos”, spune Moscovici.

După această întorsătură, Grecia a început un drum dificil, dar constant, de reformă economică. Trei programe de sprijin internațional, între 2010 și 2018, au impus politici de austeritate dure, dar au oferit și un cadru pentru revenire. În 2019, premierul Kyriakos Mitsotakis a venit la putere cu un program pro-business. Reformele au inclus digitalizarea administrației, reducerea birocrației, limitarea evaziunii fiscale, reformarea sectorului bancar și atragerea investițiilor străine.

Rezultatele sunt vizibile: în 2024, Grecia are un surplus bugetar primar de 4,8% din PIB, datoria publică scade, iar economia a crescut cu 2% anul trecut, peste media zonei euro.

Totuși, sub această revenire, persistă multe probleme structurale. PIB-ul pe cap de locuitor este cu 30% sub media UE, iar productivitatea rămâne scăzută. Tinerii întâmpină dificultăți mari în a-și construi o viață stabilă.

„Pentru tineri, viața e în continuare foarte grea. Trebuie să te descurci cu două joburi și să stai cu părinții până la 35 de ani”, spune Maria, o vânzătoare de 28 de ani din Salonic.

Pentru Dimitra Piagkou, care își vinde ziarul în centrul Atenei, redresarea țării nu înseamnă neapărat o redresare personală. Dar, chiar și așa, nu renunță la speranță. „N-am renunțat niciodată cu totul. Poate că nu mi-am revenit, dar Grecia, da. Și asta contează”, spune ea.