Al doilea pachet de măsuri fiscale a fost lansat. Ilie Bolojan: Vizează două direcții clare

Premierul Ilie Bolojan a anunțat lansarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale, parte a strategiei guvernamentale pentru reducerea deficitului bugetar. Noile reforme vizează în special companiile de stat, considerate slab administrate și ineficiente.

Al doilea pachet de măsuri fiscale a fost anunțat

UPDATE: În cadrul unei conferințe de presă susținute vineri, Ilie Bolojan a detaliat planul guvernului pentru luna iulie, subliniind că al doilea pachet fiscal-bugetar va completa măsurile deja asumate în Parlament.

Primul set de reforme, potrivit premierului, a avut ca scop principal majorarea veniturilor și plafonarea sau reducerea cheltuielilor. Măsurile adoptate au fost de natură structurală, pentru a răspunde atât cerințelor Comisiei Europene, cât și exigențelor piețelor financiare.

22:30 • POLITICĂ

Premierul Ilie Bolojan, critici dure la adresa sistemului sanitar: bani mulți, rezultate slabe

14:46 • POLITICĂ

Bolojan o primeşte pe Şoşoacă la Guvern

„Am avut o reacție pozitivă din partea comisarului european pentru economie, iar a doua zi, lansarea unei emisiuni de obligațiuni a fost întâmpinată cu interes. România a reușit să se împrumute la dobânzi mai mici, ceea ce se traduce prin economii de peste 200 de milioane de euro la plata dobânzilor, în următorii 14 ani”, a explicat premierul Bolojan.

Reforma companiilor de stat: o nouă prioritate

Al doilea pachet de măsuri, anunțat pentru următoarele două săptămâni, se va concentra pe reforma companiilor în care statul este acționar majoritar. Potrivit lui Ilie Bolojan, multe dintre aceste entități gestionează active importante, dar le valorifică ineficient, în raport cu potențialul real al pieței.

„Reforma companiilor de stat va fi una dintre prioritățile noastre. Din păcate, multe dintre activele administrate de aceste companii sunt valorificate mult sub potențialul real al piețelor în care operează”, a spus premierul.

Obiectivul acestui nou val de reforme este clar: reducerea pierderilor, creșterea calității serviciilor publice și maximizarea profiturilor obținute, pentru ca acestea să poată fi reinvestite în interes public. Premierul a subliniat importanța unei guvernări eficiente în administrarea resurselor publice.

„Este vorba, în esență, despre o administrare eficientă și responsabilă a acestor active”, a adăugat Bolojan.

Evaluare pozitivă din partea agențiilor de rating

Ilie Bolojan a mai precizat că măsurile incluse în primul pachet fiscal au fost bine primite și de agențiile internaționale de rating, care le consideră un pas decisiv spre stabilitate. Totuși, premierul avertizează că această încredere trebuie consolidată prin continuarea reformelor și aplicarea lor riguroasă.

Printre cele mai importante măsuri propuse se află eliminarea posibilității de a cumula pensia cu salariul în sistemul public, restructurarea Administrației Naționale Apele Române și reorganizarea structurilor DSU, IGSU și IGAv. Se propune reducerea funcțiilor de conducere și optimizarea procesului decizional în aceste instituții.

De asemenea, se are în vedere reducerea numărului de consilii consultative și comisii de supraveghere, precum și limitarea salariilor în companiile și instituțiile publice, prin impunerea de plafoane clare și raportarea acestora la performanță și eficiență.

Măsuri de digitalizare și debirocratizare: firmă în 24 de ore și catalog electronic național
Pachetul fiscal include un pilon dedicat digitalizării, care prevede înființarea unui departament de digitalizare în subordinea Prim-ministrului, cu scopul de a coordona toate proiectele IT din administrație.

Începând cu luna septembrie, va fi implementat catalogul digital la nivel național în școli. De asemenea, se va simplifica procedura de înregistrare a firmelor, prin lansarea unui sistem care permite înființarea unui SRL într-o singură zi.

Reforma administrativ-teritorială: adio viceprimari în comunele mici

Un alt pilon vizează reforma administrativ-teritorială, unde se propune desființarea funcției de viceprimar în localitățile cu mai puțin de 1.500 de locuitori. Măsura ar urma să fie adoptată în 2025 și să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026.

În plus, se vor comasa structurile locale și direcțiile subordonate în zonele cu populație redusă, pentru o mai bună eficiență. De asemenea, se vor transfera rețelele de utilități publice neautorizate către operatori regionali autorizați.

Ilie Bolojan a explicat că al doilea pachet de măsuri va include o reorganizare profundă a ANAF, atât din punct de vedere administrativ, cât și funcțional. El a arătat că în prezent indicatorii de performanță ai angajaților ANAF nu se bazează pe sumele efectiv încasate, ci pe cele stabilite în teorie.

„La ANAF, indicatorul de performanță nu era legat de sumele încasate efectiv, ci pe sumele pe care le stabileai. Dar am descoperit că mai puțin de jumătate din sumele stabilite erau încasate”, a spus premierul, explicând că o astfel de abordare nu poate duce la rezultate reale.

Potrivit lui Bolojan, este esențial ca „toți cei care au poziții de conducere în ANAF, de la nivel județean până la central, să aibă criterii clare de performanță”. El a adăugat că, în cazul în care aceste obiective nu sunt îndeplinite, „nu îmbătrânești în post”, sugerând înlocuirea celor care nu dau rezultate.

Noi măsuri împotriva insolvenței și evaziunii fiscale
În cadrul pachetului, se va înăspri legislația privind insolvența și executarea silită, pentru a evita cazurile de insolvențe în lanț și pierderile suferite de stat. Premierul a semnalat că există firme care „intră programat în insolvență” și lasă datorii neplătite la buget.

„Avem companii care intră programat în insolvență și rămân cu niște sume foarte importante neplătite la buget. Apoi ANAF merge după vorba populară «prinde orbul, scoate-i ochii», pentru că nu îi mai prinde pe acești oameni”, a declarat Bolojan.

Printre măsurile propuse se află criminalizarea evaziunii fiscale organizate și implementarea unui sistem de scoring fiscal pozitiv, care să ofere tratamente diferențiate contribuabililor în funcție de istoricul de conformare.

O reformă „întârziată”, dar considerată esențială

Premierul recunoaște că măsurile ar fi trebuit să fie implementate înainte de majorarea taxelor. „Noi am fost puși să facem un lucru nelalocul lui. Am fost puși în situația să creștem taxe. Ar fi fost bine să avem șase luni la dispoziție să ne luptăm să le încasăm la un nivel mai bun pe cele stabilite deja și pe care nu le încasăm”, a declarat el pentru Digi24.

Bolojan a adăugat că „reforma este îmbunătățirea cadrului legislativ” și trebuie susținută prin controale integrate și cooperare interinstituțională, pentru a identifica riscurile fiscale și a preveni acumularea de datorii.