Cine va conduce Curtea Constituțională? Există o principală favorită pentru președinția CCR
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/06/CCR-1-scaled.jpg)
Curtea Constituțională a României (CCR) se pregătește pentru o schimbare majoră la vârf. Duminică, plenul CCR va desemna noul președinte, într-un moment în care trei dintre actualii membri își încheie mandatele: Marian Enache, Livia Stanciu și Attila Varga. În locul acestora vor fi învestiți Mihai Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Dragoș, desemnați de Senat, Camera Deputaților și Președinție.
În acest context, surse apropiate instituției indică faptul că judecătoarea Mihaela Ciochină este principala favorită pentru a prelua funcția de președinte al Curții, datorită expertizei legislative consistente și a carierei sale îndelungate în structurile statului, conform Capital.
Parcursul profesional al Mihaelei Ciochină: tehnică legislativă, administrație și drept constituțional
Mihaela Ciochină este judecător CCR din iunie 2022, fiind numită de președintele Klaus Iohannis. Are 58 de ani și o carieră marcată de implicare profundă în procesul legislativ românesc. Absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității din București, promoția 1992, cu specializare în relații internaționale, Ciochină a activat timp de peste 20 de ani în Senatul României, unde a ocupat succesiv funcții importante, culminând cu cea de director general al Direcției generale legislative.
De-a lungul anilor, a colaborat cu instituții precum Consiliul Legislativ, Institutul European din România și Institutul Național de Administrație Publică. A sprijinit atât procesul de elaborare a legilor, cât și instruirea funcționarilor publici în domeniul tehnicii legislative și al procedurilor parlamentare.
Experiență prezidențială și activitate academică
În 2015, Mihaela Ciochină a fost numită consilier prezidențial. În această calitate, a oferit consultanță juridică și a contribuit la formularea politicilor publice din cadrul Administrației Prezidențiale. Această experiență i-a consolidat înțelegerea profundă a mecanismelor statului și a aplicării normelor constituționale.
A activat, de asemenea, ca lector extern în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultății de Drept din București, publicând articole de specialitate în domenii precum statutul parlamentarului și procedura legislativă. Aceste contribuții academice i-au întărit profilul profesional, fiind considerată o specialistă redutabilă în drept constituțional.
Susținere largă, dar nu unanimă. Alte două nume vehiculate pentru conducerea CCR
Deși Mihaela Ciochină beneficiază de o susținere consistentă din partea colegilor și a unor actori politici, surse din interiorul Curții nu exclud posibilitatea ca și alți judecători să fie luați în calcul pentru funcția de președinte, în cazul în care nu se conturează o majoritate clară. Printre numele vehiculate se numără Iulia Scântei și Bogdan Licu.
Iulia Scântei, fostă senator și expert în drept constituțional și administrativ, are un profil juridic și politic puternic. A participat la elaborarea unor acte normative importante și a făcut parte din comisii parlamentare cheie, fiind considerată o voce influentă în domeniul drepturilor omului și al reformei justiției.
Bogdan Licu, numit judecător la CCR în 2021, are o carieră notabilă în magistratură, ocupând anterior funcții de procuror general adjunct, vicepreședinte al CSM și ulterior judecător. Expertiza sa în materie penală și constituțională îl recomandă drept o alternativă viabilă, în special într-un scenariu în care negocierile pentru alegerea noului președinte se vor prelungi.
Alegerea noului președinte: implicații pentru viitorul instituției
Numirea unui nou președinte al CCR vine într-un moment esențial pentru echilibrul puterilor în stat. Funcția are o importanță strategică, dat fiind că președintele Curții influențează agenda instituțională, direcția jurisprudenței constituționale și relația cu celelalte instituții ale statului.
De asemenea, CCR va trebui să se pronunțe în următorii ani asupra unor teme de maximă sensibilitate politică și juridică, precum reforma pensiilor speciale, conflictul între puteri sau inițiativele de modificare a Constituției.
În acest context, experiența legislativă și administrativă a Mihaelei Ciochină o recomandă drept o alegere stabilă și predictibilă. Dacă va fi desemnată, va deveni una dintre puținele femei care au ocupat vreodată funcția supremă în cadrul CCR.
Ce urmează: jurămintele noilor judecători și votul decisiv
Duminică, înainte de votul pentru alegerea noului președinte, cei trei judecători nou-numiți – Mihai Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Dragoș – își vor depune jurământul.
Ulterior, plenul Curții, în noua sa componență, va vota pentru desemnarea președintelui. Alegerea se va face cu votul majorității membrilor, iar rezultatul va avea un impact direct asupra modului în care Curtea va răspunde provocărilor constituționale ale următorilor ani.