Schengen, în derivă: Polonia și Germania reintroduc controale la frontieră sub presiunea extremei drepte

Spațiul Schengen, simbolul mobilității și al unității europene, se confruntă cu o nouă fisură. Deciziile recente ale Poloniei și Germaniei de a reintroduce controale la graniță readuc în prim-plan temerile legate de destrămarea acestui pilon esențial al Uniunii Europene. Pe fondul presiunilor politice venite din partea formațiunilor de extremă dreaptă, cele două state membre au adoptat măsuri care par să contrazică principiile fondatoare ale acordului Schengen.

Polonia impune controale la granițele cu Germania și Lituania

Începând de luni, autoritățile de la Varșovia au demarat verificări sistematice ale călătorilor care intră în țară din Germania și Lituania. Oficial, motivul invocat este necesitatea de a gestiona mai eficient migrația ilegală. Neoficial, măsura reflectă presiunea exercitată de extrema dreaptă poloneză, care a început să organizeze patrule informale în zonele de frontieră. Aceste grupuri promovează o retorică ce asociază imigrația cu criminalitatea, amplificând tensiunile sociale și politice, arată Mediafax.

Modelul pare să fi fost preluat de la Berlin. În septembrie anul trecut, guvernul german a impus controale similare la granițele sale, în contextul ascensiunii partidului Alternativa pentru Germania (AfD) în sondaje. Măsura, justificată ca răspuns la valurile de migrație și preocupările privind securitatea, a fost văzută de unii critici ca o concesie făcută extremei drepte pentru a câștiga capital electoral.

Acordul Schengen, în derivă

Acordul Schengen, semnat în 1985, a fost gândit ca un instrument de integrare profundă între statele europene. Prin eliminarea controalelor la frontieră, acesta a facilitat schimburile comerciale, mobilitatea forței de muncă și contactele sociale între cele 29 de țări membre. Cu toate acestea, în ultimul deceniu, principiile acestui acord au fost tot mai des puse sub semnul întrebării.

Crizele succesive — de la migrația generată de conflictele din Siria și Libia, până la atentatele teroriste din marile capitale europene — au fost folosite ca pretexte pentru reintroducerea temporară a controalelor la frontieră. În timp, aceste „măsuri excepționale” au devenit tot mai frecvente și, în unele cazuri, permanente.

13:45, 08.07.2025 • Cultură

Expoziția „Experimentul Litoral” aduce la Wrocław povestea arhitecturii românești de la Marea Neagră

11:13, 08.07.2025 • ECONOMIE

Comparativ cu vecinii: România se confruntă cu dezechilibre financiare severe, dar crește mai rapid decât ei

Cazul României și veto-ul Austriei

România și Bulgaria au resimțit pe deplin fragilizarea acordului Schengen. Deși sunt membre ale Uniunii Europene de două decenii, cele două state au fost nevoite să aștepte până în 2025 pentru a fi acceptate în spațiul Schengen. Veto-ul Austriei, motivat oficial de temeri legate de migrație, a amânat intrarea lor deplină și a impus o perioadă de tranziție considerată de mulți observatori ca fiind umilitoare.

Cu toate acestea, reacția cetățenilor a fost una pozitivă. La trecerea graniței în ianuarie 2025, românii și bulgarii și-au exprimat entuziasmul de a fi, în sfârșit, tratați ca cetățeni europeni cu drepturi egale.

Un ideal european, tot mai greu de atins

În ciuda reculului actual, spațiul Schengen rămâne un obiectiv strategic pentru țările UE care nu fac încă parte din el. Cipru, spre exemplu, accelerează demersurile pentru a se alătura zonei de liberă circulație. Eforturile depuse de acest stat confirmă că idealul Schengen continuă să fie perceput ca un simbol al integrării și al progresului.

Mecanismele acordului — de la cooperarea polițienească la politica unificată de vize — nu sunt doar elemente de facilitare a mobilității, ci și instrumente-cheie pentru consolidarea securității în interiorul Uniunii. Prin urmare, destructurarea lor, în numele unor interese electorale de moment, poate avea efecte de durată asupra întregii construcții europene.

Reintroducerea controalelor la frontieră este văzută de analiști ca o mișcare populistă menită să atragă voturi din partea unui electorat temător. Lipsa unei amenințări reale care să justifice astfel de măsuri ridică semne de întrebare serioase privind motivațiile guvernelor care le adoptă.