Românca Roxana Mînzatu, printre comisarii care au forțat mâna Ursulei von der Leyen privind fondurile pentru regiuni

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, face pași înapoi în planul său bugetar inițial, în încercarea de a evita o revoltă internă și de a asigura sprijinul politic necesar continuării mandatului său. Potrivit unei analize POLITICO, aceste concesii vin ca răspuns direct la presiunile din interiorul Comisiei, în special din partea a doi comisari, printre care și românca Roxana Mînzatu, și la condiționările socialiștilor din Parlamentul European.

Roxana Mînzatu, tensiuni cu Ursula von der Leyen

Contextul este tensionat, iar echilibrul pe care von der Leyen trebuie să-l păstreze este tot mai fragil. Pe de o parte, trebuie să convingă Parlamentul European, tot mai vocal și mai fragmentat, să aprobe planul bugetar. Pe de altă parte, are nevoie de acordul celor 27 de guverne naționale, fără de care bugetul nu poate fi adoptat înainte de finalul lui 2027. Astfel, președinta Comisiei a decis să mențină în buget dimensiunea regională, permițând direcționarea unei părți semnificative din fondurile europene către regiunile mai sărace începând cu anul 2028.

Această decizie marchează o retragere de la planul său inițial, care prevedea o centralizare a gestionării fondurilor, sporind controlul guvernelor naționale. Ideea era menită să reducă birocrația și să accelereze reformele, însă criticii au atras atenția că o astfel de abordare ar fi riscat să amplifice inegalitățile regionale, marginalizând comunitățile deja dezavantajate.

„Dimensiunea regională nu este complet pierdută”, spune un oficial european, sub protecția anonimatului, citat de POLITICO. Conform unei versiuni interne a propunerii de buget, Comisia își reafirmă angajamentul de a reduce dezechilibrele regionale și de a susține regiunile defavorizate.

Exclusiv

08:29, 12.07.2025 • POLITICĂ

Victor Negrescu: „România nu e singură. Și alte state cer prelungirea PNRR”

13:49, 11.07.2025 • Transporturi

România promite autostrăzi, dar sapă gropi în buget: 30 de miliarde de euro în proiecte fără bani și fără direcție

Mînzatu a cerut păstrarea Fondului Social European (FSE)

Un punct esențial în acest context este păstrarea Fondului Social European (FSE), o solicitare expresă din partea Roxanei Mînzatu și a grupului social-democrat. Aceștia și-au condiționat sprijinul în moțiunea de neîncredere de menținerea acestui fond care susține formarea profesională a tinerilor și șomerilor. Chiar dacă FSE rămâne în buget, suma exactă alocată nu este precizată, ceea ce ridică semne de întrebare în rândul socialiștilor. „Socialiștii nu au câștigat prea mult”, a comentat un oficial UE, tot sub anonimat.

În același timp, Germania critică dur abordarea Comisiei privind acordarea de împrumuturi ieftine statelor care depășesc plafoanele bugetare stabilite. Oficialii de la Berlin avertizează că astfel de mecanisme riscă să ducă la un sistem permanent de îndatorare europeană, o linie roșie pentru guvernul german.

„Instrumentele de îndatorare pot fi doar o soluție de urgență într-o criză acută”, spune un oficial german. Ideea este susținută și de alți diplomați europeni care consideră că strategia actuală riscă să alimenteze datoria publică și să limiteze spațiul fiscal.