Hidrocentrala Răstolița renaște după trei decenii de pauză. Ministrul Energiei: „Fac tot ce ţine de mine ca să deblochez situatia”

Publicat: 18 iul. 2025, 17:04, de Anamaria Ionel, în Energie , ? cititori
Hidrocentrala Răstolița renaște după trei decenii de pauză. Ministrul Energiei:

O investiție energetică majoră pentru România, începută în 1989, este pe cale să fie pusă în funcțiune. Hidrocentrala Răstolița, din județul Mureș, aflată în proporție de peste 90% gata, ar putea livra curând energie curată pentru 30.000 de locuințe. Asta dacă autoritățile reușesc să depășească blocajele juridice care au ținut proiectul în loc.

Demersuri pentru finalizarea Hidrocentralei Răstoliţa

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță că face toate demersurile pentru a închide acest capitol al întârzierilor și pentru a aduce în rețea 35 de megawați de energie verde.

”Energia hidro este una dintre cele mai eficiente, ieftine si verzi surse de energie. La Răstoliţa, în judeţul Mureş, avem o hidrocentrală de 35MW Începutã în 1989 şi care este într-un stadiu de execuţie de peste 90%. Fac tot ce ţine de mine ca să deblochez situatia juridică de aici şi să putem da în funcţiune această investiţie strategică pentru România”, arată Bogdan Ivan pe Facebook.

Vizită pe şantier pentru a vedea care este stadiul lucrărilor

Acesta a mai spus că a fost cu colegii săi de la Hidroelectrica în şantier, alături de colegii parlamentari din regiune şi cu primarul, ca să vadă care este stadiul lucrărilor.

”Oamenii sunt pe şantier, sunt mobilizaţi. Din păcate e o chestiune juridică foarte complicată legată de mediul aici. În ultimii doi ani, fostul ministru cu toată echipa au făcut progrese foarte bune şi vreau să continuăm ca acest proiect să intre în funcţiune şi să alimentăm cu 35 de megawati în bandă toată această zonă care poate să aducă energie electrică curată, verde şi ieftină pentru aproximativ 30.000 de locuinţe din zonă”, transmite Ivan.

Proiect pentru Hidrocentrala Răstolița început în ’89

Lucrările de la amenajarea hidroenergetică Răstolița – hidrocentrală, baraj și lac de acumulare – au început după emiterea, în 1989, ultimul an al regimului comunist, a unui Decret. Acesta a fost urmat de un acord de mediu și autorizație de construire, emise la finalul anului 1990. Informația este menționată în Raportul de Impact asupra Mediului (RIM) realizat de o firmă contractată de Hidroelectrica.

Hidrocentrala Răstolița a fost gândită în jurul unor afluenți de dreapta ai râului Mureș, pe sectorul Ilva Mare – Răstolița-Bistra, pe teritoriul a trei comune din județul Mureș: Răstolița, Lunca Bradului și Vătava.

Lacul de acumulare este prevăzut pe valea râului Răstoliţa, la aproximativ 4,5 km în amonte de localitatea cu același nume, hidrocentrala fiind amplasată pe malul râului Mureș, în dreptul localităţii Borzia.

În anii 1990, proiectul a înaintat greoi, iar în 1996 au fost făcute actualizarea lui și o „optimizare” a debitului instalat, de la 25 metri cubi/secundă (mc/s), la 17 mc/s, la pachet cu o modificare a traseului aducțiunilor secundare și un acord de mediu mai restrictiv, conform RIM.

În 1997, investiția a intrat în portofoliul Ministerul Apelor, Pădurilor și Mediului, dar „nici în această perioadă nu au putut fi asigurate resursele financiare pentru o desfășurare normală și eficientă a lucrărilor.”

Hidrocentrala Răstolița a fost preluată de Hidroelectrica

Hidrocentrala Răstolița a fost preluată în 2002, de Hidroelectrica, care a făcut mai multe lucrări, ajunse la aproximativ 90% din proiect raportat la nivelul minim energetic – cu baraj la cota 720 mdM. În ultimii zece ani lucrările au fost puse în stand-by, conform relatărilor din presă de-a lungul vremii.

Hidroelectrica a depus solicitări pentru a putea face defrișările necesare finalizării proiectului încă din anii 2017 și 2019, dar abia în 2022 a revenit cu documentele necesare pentru evaluarea inițială. De altfel, în 2022 proiectul a fost inclus în rândul proiectelor hidroenergetice de interes major cuprinse în Ordonanța de Urgență a Guvernului 175.

De la preluarea mandatelor, atât ministrul Energiei, Sebastian Burduja, cât și cel al Mediului, Mircea Fechet, au promovat intens proiectele respective, în ciuda opoziției ferme a ONG-urilor de mediu, care subliniază că sunt de sorginte comunistă și în dezacord cu practicile și prevederile actuale de mediu la nivel european.

În cazul Răstolița, după mai multe runde ale Comisiei de Analiză Tehnică (CAT) a APM Mureș, solicitări de clarificări beneficiarului și memorii, pe fondul criticilor din partea activiștilor, instituția a emis acordul de mediu necesar defrișărilor pentru realizarea proiectului, în variantă minimă energetică, la cota de umplere a lacului de 720 mdM.

Lacul va avea o lungime de 5,6 km, pe valea principală, a râului Răstolița, cât și a celor trei afluenți principali, Tihu, Mijlocu și Secu. Față de varianta inițială a proiectului, varianta aprobată prin acordul de mediu stabilește renunțarea la captările de pe ramura estică (Ilva Mare și Bradul) dar și a râului Bistra, de pe ramura de vest.

Pe 3 aprilie, Guvernul României a aprobat Hotărârea de Guvern pentru realizarea defrișărilor, necesare în special pentru umplerea lacului de acumulare la cota menționată.