Burtoșii de la CJ Mureș s-au gândit cum se pot plimba mai comod pe Via Transilvanica: o asfaltează și îi pun borduri

Consiliul Județean Mureș, condus de Peter Ferenc, a folosit numele de Via Transilvanica pentru a accesa și toca fonduri europene, fără a cere în vreun fel părerea celor care au realizat proiectul. Alin Ușeriu amenință că în cazul în care Via Transilvanica va fi asfaltată, îi vor muta traseul astfel încât să ocolească județul Mureș.

O inițiativă civică amenințată de prostie și lipsă de viziune

Via Transilvanica, unul dintre cele mai apreciate branduri turistice ale României, este în centrul unei controverse aprinse. Asociația Tășuleasa Social, inițiatoarea proiectului, acuză autoritățile locale că riscă să compromită unicitatea traseului prin introducerea unor piste de biciclete asfaltate, construite pe tronsoane suprapuse cu drumul de drumeție. Președintele ONG-ului, Alin Ușeriu, avertizează că proiectul său, construit exclusiv din fonduri private și muncă voluntară, ar putea deveni „teren de conflict”, dacă peisajul natural este afectat de intervenții de tip urban.

În centrul acuzațiilor se află Consiliul Județean Mureș, care a aprobat recent o investiție de peste 70 de milioane de lei pentru o pistă de biciclete de 94,4 km, parte a unei rețele cicloturistice finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit documentației tehnice, traseul cicloturistic se suprapune în bună parte peste Via Transilvanica.

Autoritățile se apără: „Asfalt doar pe drumurile publice”

Peter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș, a oferit o reacție oficială, subliniind că asfaltările sunt prevăzute doar pe un tronson de 5 km, în zone deja amenajate ca drumuri publice. Restul traseului – care trece prin păduri, câmpuri sau zone naturale – nu va fi afectat, susține el.

„Am luat deja legătura cu Alin Ușeriu și vom organiza o întâlnire pentru a lămuri situația. Nu intenționăm să compromitem specificul și valorile traseului”, a declarat Ferenc pentru G4Media, deși Alin Ușeriu infirmă faptul că ar fi fost contactat de autorități.

Totuși, Ușeriu nu este convins. Acesta atrage atenția asupra lipsei totale de consultare în faza de elaborare a proiectului.

„Ne-au folosit numele pentru a accesa fonduri, fără să ne ceară măcar părerea”, a transmis el, adăugând că asfaltul atrage vehicule motorizate, aglomerație și conflicte, compromițând caracterul liniștit și contemplativ al traseului.

Pistele de biciclete, între dezvoltare și distrugere

Proiectul cicloturistic este parte dintr-un program național mai amplu, ce prevede dezvoltarea a 3.000 km de piste de biciclete în toată țara. Suceava, Bistrița-Năsăud și Mureș sunt primele județe care au primit finanțare. Alte trei – Timiș, Hunedoara și Caraș-Severin – s-au alăturat ulterior inițiativei.

În județul Suceava, conform președintelui CJ Gheorghe Șoldan, pista de biciclete asfaltată se suprapune cu Via Transilvanica doar pe o lungime totală de 953 de metri, în zone deja urbanizate. „Asfaltarea e interzisă pe restul traseului, care trece prin păduri și drumuri forestiere”, a precizat Șoldan. În Bistrița-Năsăud, proiectul prevede amenajarea a peste 200 km de trasee, dintre care o parte considerabilă urmează conturul Via Transilvanica.

În schimb, documentația aprobată în Mureș include nu doar asfalt, ci și montarea de borduri mari (5,8 km), borduri mici (7,7 km), borduri de colț (44 bucăți), peste 500 de indicatoare rutiere și elemente de infrastructură standard pentru trafic rutier – scări, rampe, drenaje și poduri.

Ușeriu: „Mutăm traseul dacă trebuie”

Într-o postare emoționantă publicată vineri, Alin Ușeriu a transmis că nu este împotriva dezvoltării sau modernizării, dar cere respectarea spiritului și scopului inițial al traseului: drumeția, explorarea lentă și redescoperirea rădăcinilor. „Dacă nu putem promite acea experiență, vom căuta alte județe care să găzduiască proiectul nostru”, a spus acesta.

Fondatorul Tășuleasa Social avertizează că asfaltul „strică” peisajul cultural și descurajează turismul lent.

„Peisajul nostru cultural este ADN-ul nostru. Îl pierdem cu intervenții nesăbuite. Via Transilvanica oferă un motiv real pentru ca oamenii să rămână în comunitățile lor și să construiască acolo unde cândva nu era nimic.”

Un drum de suflet recunoscut internațional

Via Transilvanica are o lungime de peste 1.400 km și străbate 10 județe, din nordul Bucovinei până în sud-vestul Olteniei. Este singurul traseu de lungă distanță din România dedicat atât drumeției, cât și mersului cu bicicleta sau călăriei.

Proiectul a fost lansat în 2018 și este considerat un „Camino de România”, pentru că oferă nu doar o experiență turistică, ci și una de autocunoaștere și reconectare cu rădăcinile culturale. A fost premiat în 2023 cu Premiul Publicului la European Heritage Awards – Europa Nostra, iar în 2024 a fost inclus în lista „celor mai frumoase locuri de vizitat din lume” realizată de revista Time.

Publicații precum The Guardian, National Geographic, BBC și Euronews au elogiat inițiativa românească, iar Lonely Planet a menționat România în „Top 10 Destinații de explorat” datorită acestui traseu. Via Transilvanica este marcată cu borne de andezit sculptate manual, include sute de localități și oferă acces la infrastructură turistică de bază – cazări, puncte de realimentare, obiective culturale.