Cum va arăta viața noastră de la 1 august 2025

Ne încumetăm aici la o proiecție. Nu neapărat necesară, dar, în mod cert, deprimantă. De la 1 august 2025, viața de zi cu zi a românilor va suferi schimbări semnificative, ca urmare a pachetului de măsuri fiscale adoptat de guvernul condus de Ilie Bolojan.

Aceste măsuri, menite să reducă deficitul bugetar și să evite o criză economică majoră, vor avea un impact direct asupra costului vieții, a veniturilor populației și a perspectivelor economice pe termen scurt. Încă din iulie, mulți au observat scumpiri aberante la produse și servicii – un ”tăvălug al scumpirilor” care prefațează etapa ce urmează. În continuare, vom analiza toate aspectele relevante ale acestei schimbări, de la valul de scumpiri anunțat, până la efectele asupra veniturilor și reacțiile stârnite în societate.

Ce se schimbă de la 1 august 2025?

Începând cu 1 august, intră în vigoare o serie de măsuri fiscale și economice care vor afecta direct buzunarul cetățeanului obișnuit. Iată principalele modificări care ne vor influența viața de zi cu zi:

• TVA mai mare la majoritatea produselor și serviciilor: Cota standard a taxei pe valoare adăugată (TVA) crește de la 19% la 21%, iar cotele reduse de TVA (pentru anumite bunuri esențiale) se unifică la 11% (de la 5% și 9% anterior). Alimentele de bază, medicamentele, apa, serviciile de canalizare, cărțile, lemnele de foc și sectorul HoReCa vor avea TVA de 11%. Pe de altă parte, se elimină facilitățile de TVA pentru unele domenii – de exemplu, achiziția de locuințe noi nu va mai beneficia de cotă redusă, ceea ce înseamnă că prețul apartamentelor noi ar putea crește substanțial (diferențe de mii de euro, având în vedere saltul de la 5% la 21% TVA la tranzacțiile imobiliare).
• Accize majorate la combustibili, alcool, tutun și altele: Accizele (taxele speciale) cresc cu 10% pentru carburanți (benzină și motorină), pentru băuturi alcoolice și țigări, dar și pentru alte produse considerate nocive sau de lux (inclusiv zahărul și băuturile cu conținut ridicat de zahăr, introduse în lista de accizare). Această majorare se va reflecta imediat în prețul la pompă și în costul bunurilor accizabile.
• Costuri mai mari la energie și utilități: Tot de la 1 august, companiile nu vor mai beneficia de tarife plafonate la energia electrică, ceea ce a dus deja la creșterea facturilor la curent pentru agenții economici. Acest lucru, cumulat cu scumpirea carburanților, va crește costurile de producție și transport în economie. Chiar dacă pentru consumatorii casnici încă există scheme de protecție la energie, indirect, scumpirile la energie și gaze pentru firme se vor resimți în prețurile finale ale produselor și serviciilor.
• Contribuții de sănătate extinse: Guvernul a decis extinderea bazei de contribuabili la sistemul public de sănătate (CNAS). Concret, pensionarii cu pensii mari, părinții aflați în concediu de creștere a copilului, șomerii indemnizați și persoanele care primesc ajutor social vor plăti contribuția de asigurări de sănătate (CASS) de 10% pentru veniturile lor, dacă nu o plăteau deja. Pentru pensii, CASS de 10% se aplică doar părții care depășește 3.000 de lei pe lună. Astfel, un pensionar cu 4.000 lei pensie va pierde 10% din cei 1.000 lei ce depășesc plafonul (adică 100 lei pe lună). De asemenea, mamele aflate în concediu maternal și șomerii vor vedea o scădere a sumelor nete primite, deoarece din indemnizațiile lor va fi oprită această contribuție la sănătate.
• Alte taxe și impozite anunțate: Deși nu intră toate în vigoare imediat la 1 august, pachetul fiscal al guvernului include și alte schimbări importante care ne privesc: impozitul pe dividende va crește de la 10% la 16% (afectând persoanele cu investiții sau afaceri, începând din 2026), iar băncile vor plăti un impozit special pe cifra de afaceri (practic dublarea taxei pe profitul băncilor de la 2% la 4% pe o perioadă temporară). De asemenea, câștigurile din jocuri de noroc vor fi impozitate mai aspru. Pentru angajații la stat și pensionarii din sistemul public, s-a anunțat înghețarea salariilor și pensiilor în anul 2026 la nivelul actual (fără creșteri sau indexări anul viitor). Chiar dacă această înghețare se va aplica de la 1 ianuarie 2026, vestea a stârnit deja nemulțumiri în rândul bugetarilor și al pensionarilor, pentru că vine pe fondul scumpirilor accelerate din 2025.

Toate aceste măsuri au fost adoptate de Guvern prin procedura asumării răspunderii în Parlament, ceea ce înseamnă că au intrat direct în vigoare dacă moțiunea de cenzură a opoziției nu a trecut (și într-adevăr, încercarea opoziției de a răsturna guvernul pe 14 iulie a eșuat). Cu alte cuvinte, cadrul legislativ pentru aceste schimbări este deja stabilit, iar efectele lor încep să se resimtă.

Valul scumpirilor: cât de mult vor crește prețurile?

Costul vieții va crește vizibil începând cu 1 august, iar unele scumpiri sunt deja resimțite încă din luna iulie, pe măsură ce firmele și comercianții se pregătesc pentru noile taxe. Majorarea TVA și accizele mai mari generează un lanț de scumpiri, practic în toate sectoarele de consum. Iată la ce ne putem aștepta:

• Alimente și bunuri de bază: Chiar dacă alimentele esențiale rămân la TVA redus (11% în loc de 9%), tot va exista o creștere de preț de aproximativ 2% – 3% la raft doar din diferența de TVA. Însă alte costuri, precum transportul și energia, se adaugă. Producătorii din industria alimentară au anunțat deja că prețurile produselor de bază vor crește treptat, deoarece materia primă și distribuția devin mai scumpe. Apa potabilă și serviciile de canalizare (care trec de la 9% la 11% TVA) pot aduce facturi ușor mai mari. La produsele cu adaos comercial, efectul TVA-ului majorat se cumulează pe întreg lanțul (producător, distribuitor, vânzător), astfel că un TVA cu 2 puncte procentuale mai mare se poate traduce în creșteri de 3% sau mai mult în prețul final.
• Îmbrăcăminte, încălțăminte, electronice: Aceste categorii vor suferi scumpiri mai accentuate, deoarece aveau TVA 19% (acum 21%) și depind mult de importuri și cursul valutar. Asociațiile din sectorul textilelor estimează creșteri de costuri de producție chiar și de 20%, mai ales pentru mărfurile aduse din import, unde un leu mai slab și costuri de transport mai mari mușcă din marje. Comercianții spun că stocurile vechi la prețuri mai mici sunt aproape epuizate, așa că noile loturi vin cu prețuri actualizate. Nu este exclus ca hainele și încălțămintea să coste brusc cu 10-20% mai mult față de începutul verii. Similar, electronicele și electrocasnicele – influențate de cursul valutar și de costul componentelor – se vor scumpi considerabil, aceste produse fiind adesea în topul scumpirilor.
• Carburanți și transport: Prețul la benzină și motorină va crește imediat. Prin combinarea accizei mărite cu 10% și a TVA mai mare, se estimează că un litru de motorină va ajunge în jur de 7,8 lei după 1 august, iar benzina va fi cu aproximativ 0,40-0,50 lei mai scumpă pe litru față de luna iulie. Acesta este un salt semnificativ, care va afecta direct pe oricine folosește automobilul personal. În plus, majorarea prețului combustibililor înseamnă costuri sporite pentru transportul de mărfuri și pentru transportul în comun. Dacă prețul motorinei crește, companiile de transport ar putea ajusta tarifele – ne putem aștepta la bilete de autobuz, microbuz sau tren mai scumpe în lunile ce urmează, sau la costuri de livrare mai mari pentru curierat și servicii de ride-sharing. Efectul de domino va fi resimțit în toată economia: orice produs care trebuie transportat (practic, aproape tot ceea ce cumpărăm) va prelua o parte din creșterea costului cu carburantul.
• Facturile la energie și gaze: Deși populația casnică beneficiază în continuare de anumite plafonări de preț la energie electrică și gaz (pentru consum moderat), companiile plătesc acum prețuri pieței, care sunt mai mari. Energia electrică s-a scumpit pentru firme odată cu expirarea schemelor de sprijin, iar prețul gazelor naturale rămâne și el ridicat comparativ cu anii trecuți. Pentru consumatorul final, aceasta se traduce prin scumpiri la bunurile energointensive (de exemplu, produsele fabricate în industrie, materialele de construcții, serviciile care consumă mult curent etc.). În plus, dacă presiunea pe bugetul statului continuă, există temerea că în viitor ar putea fi reduse și facilitățile la energie pentru populație, ceea ce ar crește facturile casnice – deși acest lucru nu este decis acum, merită menționat ca risc dacă situația bugetară nu se ameliorează.
• Curs valutar și inflație generală: Un alt efect anticipat al scumpirilor în lanț este slăbirea monedei naționale. Unii analiști avertizează că, în contextul acestor măsuri, rata inflației va crește peste așteptări în a doua jumătate a anului, erodând puterea de cumpărare. Banca Națională a României (BNR) a comunicat deja că se așteaptă la un salt considerabil al inflației în lunile următoare, mult peste prognoza anterioară, tocmai din cauza majorării TVA și accizelor (la care se adaugă efectul eliminării plafonului la energie). O inflație mai mare înseamnă că vom simți scumpirile nu doar la câteva produse, ci la nivel general: coșul lunar de cumpărături va costa mai mult, facturile vor fi mai greu de plătit, iar economiile în lei își pierd din valoare. În plus, pe piața valutară, dacă investitorii percep riscuri, leul s-ar putea deprecia. S-a vehiculat chiar posibilitatea ca 1 euro să ajungă la 6 lei într-un scenariu negativ – ceea ce ar alimenta și mai mult scumpirile, având în vedere că România importă numeroase bunuri de consum. Trebuie spus că până acum, anunțarea măsurilor fiscale a calmat parțial temerile piețelor financiare (România a reușit în iulie o emisiune de obligațiuni pe piețele externe la costuri ceva mai mici decât înainte, semn că investitorii apreciază efortul de reducere a deficitului). Cu toate acestea, pentru cetățean, primele efecte vor fi percepute ca un șoc al prețurilor, venind pe fondul unui an oricum marcat de scumpiri.

În concluzie, valul scumpirilor de la 1 august 2025 se va resimți peste tot: de la alimentara din colț până la benzinărie, de la magazinele de haine până la facturile lunare. Fiecare român va trebui să scoată mai mulți bani din portofel pentru aceleași bunuri și servicii ca înainte. Urmează o perioadă de ajustare dureroasă a bugetelor familiale, în care cumpărăturile impulsive vor fi înlocuite de cumpărături chibzuite, iar economisirea va deveni mai dificilă.

Venituri în stagnare și putere de cumpărare în scădere

Pe lângă creșterea cheltuielilor zilnice, românii se confruntă și cu perspectiva unor venituri înghețate sau chiar reduse în termeni reali. Guvernul Bolojan a subliniat că ajustarea bugetară nu se face doar prin creșterea taxelor, ci și prin controlul cheltuielilor publice. Astfel, au fost anunțate măsuri de austeritate care vor afecta veniturile populației, direct sau indirect:

• Înghețarea salariilor și a pensiilor în 2026: Oricât de nepopulară, această decizie a fost justificată de Executiv prin necesitatea de a ține în frâu cheltuielile statului. Concret, în anul 2026 nu se vor acorda majorări salariale în sectorul bugetar, iar pensiile publice nu vor fi indexate cu inflația (așa cum se obișnuia în fiecare ianuarie). Asta înseamnă că, după un an 2025 în care prețurile cresc simțitor, în 2026 veniturile a milioane de oameni (bugetari și pensionari) vor rămâne la același nivel nominal. Consecința: puterea de cumpărare va scădea. Dacă inflația pe 2025 și 2026 cumulat ajunge, să zicem, la 10-15%, atunci salariul sau pensia care rămân neschimbate “valoarează” cu atâta procent mai puțin în termeni de bunuri și servicii pe care le poți cumpăra. Cu alte cuvinte, oamenii vor simți că banii lor se termină mai repede, chiar dacă suma din fluturașul de salariu sau cuponul de pensie e aceeași.
• Taxe noi care micșorează veniturile disponibile: Așa cum am menționat, anumite categorii de persoane care până acum erau scutite de plata contribuțiilor de sănătate vor începe să plătească acea contribuție de 10%. Pensionarii cu pensii peste 3000 de lei vor primi efectiv mai puțin în mână (diferența o virează statului pentru CASS). Părinții aflați în concediu de creștere a copilului, care până acum primeau indemnizația integral, vor vedea că li se reține lunar 10% pentru sănătate – deci un minus în bugetul familiei tocmai într-o perioadă de cheltuieli mari cu bebelușul. Șomerii indemnizați și beneficiarii de ajutor social la fel, vor avea 10% mai puțin din acele sume modeste pe care le primeau oricum. Pentru persoanele cu venituri mici, această reducere este resimțită dureros. De exemplu, un șomer care primea 1000 de lei pe lună indemnizație va primi doar 900 de lei după noile reguli – o scădere care poate însemna renunțarea la anumite lucruri de bază.
• Efectul combinat al inflației și stagnării veniturilor: Chiar și angajații din mediul privat, care nu sunt supuși direct înghețării salariale guvernamentale, vor resimți efecte negative. În general, creșterile salariale din sectorul privat tind să țină cont de inflație și de piața muncii. Însă într-o economie aflată sub presiune (cu cerere de consum mai scăzută și cu taxe mai mari pe companii), există riscul ca majorările salariale să întârzie sau să fie mai mici decât inflația. Cu prețurile urcând accelerat de la 1 august, e posibil ca în toamnă să apară solicitări de măriri salariale în diverse domenii, pentru a compensa costul vieții. Totuși, multe firme vor ezita să crească salariile semnificativ, deoarece și ele suportă costuri mărite (materii prime, energie, taxe). Așadar, salariile reale (ajustate cu inflația) ar putea să scadă în 2025. Românii vor cumpăra tot mai puțin cu aceeași bani – un fenomen deja observat în statisticile ultimelor luni, unde vânzările din retail au stagnat sau scăzut, semn că oamenii își reduc consumul pe fondul anticipării scumpirilor.
• Comportamentul de consum se schimbă: Date fiind scumpirile și veniturile limitate, populația devine tot mai atentă la cheltuieli. Comercianții au remarcat deja o orientare a cumpărătorilor către produse mai ieftine, mărci proprii și oferte promoționale. Practic, coșul de cumpărături mediu al unei familii se restrânge ca volum: oamenii încearcă să se încadreze în același buget, dar asta înseamnă că pun mai puține produse în coș sau aleg variante mai ieftine. Un proces de „downtrading” este în curs – adică trecerea de la branduri scumpe la branduri economice, de la distracții costisitoare la opțiuni mai accesibile. De exemplu, o familie care înainte cumpăra frecvent carne de vită sau pește scump, acum poate va cumpăra mai mult pui sau porc, care sunt relativ mai ieftine. Cei care obișnuiau să iasă des în oraș ar putea reduce aceste ieșiri sau căuta locuri cu prețuri mai mici. Această prudență sporită în consum este modul în care cetățenii încearcă să își autoprotejeze bugetul în fața valului de scumpiri.

În ansamblu, de la 1 august încolo, nivelul de trai al multor români va fi pus la încercare. Creșterea prețurilor coroborată cu stagnarea sau reducerea veniturilor reale înseamnă un grad mai mare de sărăcire a populației, cel puțin pe termen scurt. Clasele vulnerabile (pensionari, șomeri, familii tinere cu copii mici) sunt cele mai expuse, deși și segmentul de mijloc va resimți o deteriorare a confortului financiar. Practic, vom munci la fel (sau chiar mai mult, în cazul unor bugetari cărora li se cere eficiență sporită fără bani în plus), dar vom putea cumpăra mai puțin cu banii câștigați. Pentru mulți, va fi nevoie de recalcularea priorităților: ce cheltuieli sunt esențiale și de unde se poate tăia.

Reacții și opinii: între necesitate și nemulțumire generală

Măsurile de la 1 august nu au venit pe neașteptate, dar au generat o gamă largă de reacții în societate – de la aprobarea reținută a unor economiști care le consideră un rău necesar, până la indignarea sinceră a multor cetățeni care se simt împovărați. Iată principalele perspective și contra-opinii din spațiul public cu privire la această „schimbare” majoră:

Guvernul și susținătorii măsurilor:

Premierul Ilie Bolojan și echipa sa prezintă aceste măsuri ca fiind singura cale de a evita un dezastru financiar de proporții. Ei argumentează că, în ultimii ani, România a trăit pe datorie, cu un deficit bugetar ce a urcat la peste 9% din PIB (cel mai mare din UE). Fără intervenții dure, țara risca să intre pe o traiectorie de ”scenariu grecesc” – adică insolvență de stat, incapacitate de plată a pensiilor și salariilor, prăbușire economică și politică.

Bolojan a evocat frecvent exemplul crizei din 2009-2010, când, în lipsa măsurilor preventive, s-a ajuns la tăieri abrupte de salarii (tăierea de 25% în 2010) și la o creștere haotică a TVA (de la 19% la 24% peste noapte). Guvernul actual susține că acționează responsabil și proactiv, înainte ca piețele financiare să forțeze măsuri și mai drastice. De altfel, imediat după anunțarea pachetului fiscal, statul român a reușit să împrumute 5 miliarde de euro de pe piețele externe în condiții mai favorabile decât înainte – un semnal că investitorii au recăpătat o oarecare încredere că România își tratează problema deficitului.

Executivul a subliniat că România era la un pas de a pierde fonduri europene (prin Mecanismul de Redresare și Reziliență) dacă nu demonstra corecție fiscală, și era în pericol de a fi retrogradată la rating ”junk” (nerecomandat investițiilor) de agențiile de rating. În acest context, Bolojan le-a cerut românilor ”răbdare și înțelegere”, promițând că această perioadă dificilă va fi limitată în timp: „Dacă facem ce trebuie în lunile următoare, până la sfârșitul anului viitor vom fi într-o situație diferită.” Cu alte cuvinte, guvernul sugerează că strângem cureaua acum pentru a evita un colaps, iar dacă ne ținem de plan, economia se va stabiliza, inflația va reveni sub control, iar apoi se vor putea relaxa din nou unele măsuri. Oficialii au lăsat de înțeles că, după o evaluare în toamna lui 2025, speră să nu fie nevoie de alte creșteri de taxe. „Niciun guvern nu își dorește asta”, a afirmat premierul, subliniind că se bazează pe o disciplină fiscală strictă pentru a face aceste sacrificii temporare.

Nemulțumiri și proteste în rândul populației:

Pe de altă parte, din perspectiva multor cetățeni și a unor sindicate, măsurile par profund inechitabile și dure. Imediat ce au fost anunțate, în iulie, au avut loc proteste organizate de diverse categorii: angajații din sectorul public (funcționari din primării, profesori, personal medical) au ieșit în stradă temându-se că înghețarea salariilor și reducerea “sporurilor” (bonusurilor) le vor afecta traiul. Studenții și elevii au protestat față de schimbarea sistemului de burse (guvernul a anunțat că va restrânge drastic numărul burselor de merit și va impune criterii mai stricte, considerând că în ultimii ani s-au dat burse prea ușor). Părinții aflați în concediu maternal – un grup în mod normal mai puțin vocal – au fost indignați de introducerea CASS pe indemnizația lor, percepând-o ca pe o lovitură dată tocmai familiilor tinere. Pensionarii cu pensii peste 3000 lei (în special cei din zonele urbane, foști cadre didactice sau ingineri ieșiți la pensie, etc.) au reclamat că sunt penalizați după o viață de muncă, considerând nedrept să li se ia 10% din pensie pentru sănătate când oricum, spun ei, au contribuit destul în anii de activitate. Chiar și pensionarii mai mici, deși neafectați direct de CASS, privesc cu îngrijorare înghețarea pensiilor în 2026 – practic inflația le va ”mânca” din pensie, ceea ce pentru un vârstnic cu pensie modestă poate însemna dificultăți serioase în a-și plăti medicamentele sau întreținerea. Sentimentul general în rândul multor oameni este că ”iarăși plătesc cei mici și cinstiți”, în timp ce privilegiile „specialilor” și marile averi nu sunt atinse suficient.

Poziția opoziției politice:

Cel mai vocal critic a fost Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), partid naționalist aflat în opoziție, care a numit pachetul de măsuri drept o ”trădare” a celor care au votat actuala coaliție. Liderii AUR au acuzat guvernul că împovărează populația și distruge clasa de mijloc, comparând situația cu epoca fanariotă (când poporul era sufocat de biruri). Ei au inițiat moțiunea de cenzură împotriva Cabinetului Bolojan, însă nu au reușit să strângă suficiente voturi pentru a-l demite (semn că majoritatea parlamentară PNL-PSD-UDMR-etc. a rămas unită în sprijinul guvernului). Cu toate acestea, discursul opoziției a prins la o parte din public, mai ales la cei frustrați de scumpiri. AUR promite, în termeni vagi, că ar fi găsit alte soluții pentru deficit – de pildă, eliminarea totală a pensiilor speciale, reducerea drastică a numărului de parlamentari și demnitari, combaterea fermă a evaziunii fiscale – evitând astfel creșterea taxelor pentru omul de rând. Un alt partid de opoziție, Uniunea Salvați România (USR), a criticat și el măsurile, însă dintr-o perspectivă diferită: USR consideră că actuala coaliție a ajuns la aceste austerități din cauza proastei guvernări anterioare și a cheltuielilor fără cap. Ei acuză că, în loc să taie pensii speciale și să digitalizeze ANAF-ul pentru a colecta taxele corect, guvernul a ales calea simplă de a mări taxe general valabile. Practic, USR a reproșat puterii că nu a făcut reforme când era timp (cum ar fi reducerea aparatului bugetar supradimensionat sau investiții care să crească veniturile), iar acum „pasăm nota de plată cetățenilor”.

Diferende în interiorul coaliției de guvernare:

Interesant este că nici în interiorul coaliției de la putere (dominată de PNL, partidul premierului, și PSD, principalul partener) nu a existat unanimitate de vederi asupra modului de distribuire a sacrificiilor. Reprezentanții PSD au declarat public că nu sunt de acord ca povara ajustărilor să cadă exclusiv pe cei cu venituri mici, reiterând că ei ar fi preferat introducerea unui impozit progresiv în locul creșterii TVA. PSD a propus în discuțiile interne un sistem în care cei cu venituri mari să plătească impozite mai mari la salarii și cei cu averi considerabile să fie taxați suplimentar (de exemplu, proprietarii de multe imobile sau de mașini scumpe), oferind în schimb deduceri fiscale pentru cheltuieli esențiale (sănătate, educație). Ei susțin că dacă s-ar fi aplicat un impozit progresiv corect, creșterea TVA n-ar mai fi fost necesară, iar populația cu venituri mici ar fi fost protejată.

De asemenea, PSD a insistat că statul trebuie întâi să facă curățenie în propria ogradă: să elimine risipa, consiliile de administrație umflate, companiile de stat pline de pierderi și sinecuri, „băieții deștepți” din energie care fac profit pe seama subvențiilor, evazioniștii mari care golesc bugetul. Mesajul PSD, prin vocea unor lideri, a fost tranșant: ”Nu putem repeta greșelile austerității din 2010, care au aruncat milioane de români în sărăcie. Statul să-și reducă mai întâi propriile privilegii înainte de a pune biruri pe popor.” Totuși, PSD și-a asumat guvernarea alături de PNL și a votat pachetul de măsuri, așa că criticile lor au rămas mai mult la nivel declarativ, pentru a-și calma propriul electorat.

Ca rezultat al acestor tensiuni, premierul Bolojan a promis un al doilea pachet de măsuri (numit și „pachetul contra privilegiilor”), ce a fost prezentat la sfârșitul lui iulie, vizând exact zonele indicate de PSD: reducerea personalului în administrația locală supradimensionată, tăierea unor sporuri salariale nejustificate în sectorul public (de exemplu, limitarea sporurilor din spitale și a bonusurilor duble din unele ministere), reforme la companiile de stat (limitarea numărului de membri în consiliile de administrație și plafonarea indemnizațiilor acestora), înăsprirea regulilor de pensionare pentru pensiile speciale (în special la magistrați și polițiști, unde se încearcă creșterea vârstei reale de pensionare și eliminarea cumulului de privilegii), impozite pe vehicule poluante de mare capacitate, reducerea subvențiilor acordate partidelor politice (guvernul a anunțat deja că în 2026 subvențiile pentru partide se vor diminua cu 40%). Aceste măsuri structurale, deși nu aduc rezultate imediate la buget, sunt menite să arate că și ”statul strânge cureaua”, nu doar cetățenii. Implementarea lor va fi însă un proces de durată și rămâne de văzut cât de strict vor fi aplicate.

Avertismentul economiștilor:

Majoritatea analiștilor economici sunt de acord că o consolidare fiscală era necesară, însă mulți atrag atenția că modalitatea aleasă va avea consecințe asupra creșterii economice. Agențiile de rating, precum Fitch, au salutat intenția de reducere a deficitului, dar au subliniat că majorarea TVA și a altor taxe va genera inflație suplimentară și va eroda veniturile reale ale populației, reducând cererea internă.

Cu alte cuvinte, după un boom al consumului în ultimii ani, România se îndreaptă spre o perioadă de răcire economică: oamenii cumpără mai puțin, companiile vând mai puțin, creșterea PIB ar putea încetini vizibil sau chiar să se oprească temporar.

Există un risc de ”spirală negativă”, spun unii experți, dacă scumpirile rapide sunt urmate de scăderea bruscă a consumului – unele afaceri mici ar putea să nu reziste (în special magazinele mici de la sat sau firmele de familie, care au costuri în creștere și clienți cu bani mai puțini).

De asemenea, economiștii au evidențiat și un risc de implementare:

măsurile sunt ambițioase pe hârtie, dar va depinde mult de capacitatea statului de a le pune în practică fără excepții și fără amânări.

De exemplu, dacă după câteva luni guvernul cedează presiunilor populare și începe să facă derogări (scutiri de TVA pentru anumite sectoare, excepții de la înghețare pentru anumite categorii, etc.), efectul pozitiv asupra deficitului ar putea fi subminat.

Așadar, disciplina de care vorbea premierul trebuie menținută nu doar de populație, ci și de guvernanți în aplicarea uniformă a deciziilor.

Un alt punct atins de analiști este că, pe termen mediu, succesul consolidării fiscale depinde și de combaterea evaziunii și creșterea colectării taxelor existente.

Dacă ANAF reușește să reducă măcar parțial evaziunea (estimată la 10% din PIB anual) și să recupereze din arieratele marilor datornici (firmele care datorează statului zeci de miliarde), presiunea pe contribuabilii corecți s-ar mai ușura. Guvernul a schimbat conducerea ANAF și promite digitalizare și controale mai eficiente – rămâne de văzut dacă aceste eforturi vor da roade.

Societatea românească trăiește un moment de contraste puternice:

Pe de o parte, conștiința că situația bugetară era gravă și trebuia acționat (”nu se mai putea continua să cheltuim cu 30% peste venituri, pe datorie”), pe de altă parte, sentimentul de nemulțumire că tot cetățeanul obișnuit suportă nota de plată prin scumpiri și sacrificii, în timp ce bogăția afișată a unor privilegiați încă persistă.

Dezbaterea rămâne deschisă și va continua în lunile următoare: este acest „șoc” de la 1 august doar o perioadă dificilă dar necesară spre însănătoșirea economiei, sau riscăm să repetăm erorile austerității trecute, care au adus sărăcie și emigrație?

Cum ne pregătim pentru viața de după 1 august?

Având în vedere toate aceste schimbări, cetățeanul de rând are de luat câteva măsuri personale pentru a-și gestiona cât mai bine bugetul și a trece cu bine de această etapă:

• Reevaluarea bugetului familial: Este momentul ca fiecare familie să își refacă socotelile. Veniturile trebuie puse față în față cu cheltuielile esențiale (hrană, utilități, medicamente, transport). Cheltuielile inutile sau amânabile ar fi bine să fie reduse. Un fond de rezervă pentru urgențe devine și mai important, dacă se reușește punerea deoparte a unor economii, oricât de mici.
• Eficientizarea consumului: Cumpărăturile inteligente vor ajuta mult. Compararea prețurilor, vânătoarea de oferte și promoții, evitarea risipei alimentare pot aduce economii. De exemplu, planificarea meniului pe o săptămână și cumpărarea strict a celor necesare poate ține sub control costul alimentelor. Folosirea cu moderație a mașinii personale (pentru a economisi carburant) sau partajarea transportului acolo unde e posibil pot reduce impactul prețului benzinei.
• Negocierea salariului sau găsirea de venituri suplimentare: Pentru cei care simt că nu vor face față scumpirilor doar prin reducerea cheltuielilor, opțiunea creșterii veniturilor devine tentantă. Fie că e vorba de a discuta cu angajatorul o eventuală ajustare salarială (în funcție de rezultate și de contextul firmei), fie de găsirea unui al doilea job sau a unor proiecte part-time, fie de valorificarea unor hobby-uri (freelance, mici afaceri de familie), orice venit în plus contează. Bineînțeles, piața muncii are limitele ei, dar crizele îi fac pe mulți să devină creativi și pro-activi în a-și suplimenta veniturile.
• Informarea și adaptarea la eventuale noi schimbări: Este posibil ca guvernul să ajusteze din mers anumite măsuri sau să vină cu altele noi (de exemplu, pachetul al doilea de reforme ar putea aduce și alte implicații, cum ar fi taxe locale schimbate pentru mașini poluante sau reorganizarea unor servicii publice). Cetățenii trebuie să fie la curent cu aceste noutăți, să se informeze din surse credibile despre drepturile și obligațiile lor fiscale. De exemplu, dacă cineva intenționa să cumpere o locuință nouă, ar trebui să știe că după 1 august nu mai are TVA 5% și să-și recalculeze bugetul în consecință. Sau dacă un tânăr absolvent caută job la stat, să știe că angajările la stat ar putea fi restricționate (una dintre măsurile anunțate este limitarea posturilor în administrație).
• Solidaritate comunitară: În astfel de perioade dificile, comunitatea poate juca un rol important. Oamenii pot face schimb de sfaturi, pot organiza grupuri de car-sharing pentru a economisi la navetă, pot susține micii producători locali (care uneori au prețuri mai bune și calitate bună la alimente) sau pot participa la acțiuni de întrajutorare pentru cei vulnerabili. Crizele pot fi depășite mai ușor dacă există un sentiment de solidaritate – de exemplu, tinerii își pot ajuta bunicii la cumpărături găsind ofertele cele mai bune, vecinii pot cumpăra en-gros împreună pentru a obține reduceri, etc.

Viața de după 1 august 2025 va fi, cel puțin la început, o perioadă de adaptare și austeritate personală.

Ne vom obișnui treptat cu noile prețuri, deși nu va fi ușor. Partea pozitivă – dacă o putem numi așa – este că aceste schimbări obligă statul și societatea să regândească prioritățile. Se vorbește mai intens despre eficiența cheltuirii banului public, despre echitate socială (cine ar trebui să suporte mai mult din povară), despre importanța finanțelor sănătoase pentru stabilitatea țării. Dacă reformele promise vor fi duse la bun sfârșit (de exemplu, dacă vom vedea cu adevărat mai puțină risipă și corupție în instituții), atunci sacrificiile populației ar putea fi răsplătite pe termen mediu printr-o economie mai robustă, cu șanse de creștere sustenabilă și cu recâștigarea puterii de cumpărare.

Pentru moment însă, proiecția vieții de zi cu zi de la 1 august 2025 înseamnă:

• prețuri sensibil mai mari la aproape orice,
• un leu mai slab și dobânzi încă mari (ceea ce descurajează investițiile și creditele),
• bugete familiale strânse la maximum,
• nemulțumiri mocnite în societate, dar și speranța că “greul” va trece în câteva trimestre.

Rămâne de văzut dacă guvernul va reuși să gestioneze acest echilibru fragil între austeritate și protejarea cetățenilor vulnerabili. Pentru omul simplu, lecția este clară: urmează o perioadă în care prudența financiară devine mai importantă ca oricând.

Ajustarea stilului de viață va fi inevitabilă pentru mulți – fie că asta înseamnă să renunțe la anumite lucruri, fie să muncească mai mult sau să găsească modalități de a cheltui mai eficient.

Titlul ”Cum va arăta viața noastră de la 1 august 2025” nu este doar retoric:

Răspunsul se va scrie zi de zi, pe măsură ce fiecare dintre noi simte în propriul buzunar efectele acestor decizii. Va arăta mai scumpă, mai austeră, cel puțin pentru o vreme. Dar depinde de noi – și de cei care ne guvernează – dacă după această curbă dificilă vom reuși să ne redresăm pe un drum mai echilibrat.

Cert este că luna august 2025 marchează un punct de cotitură: viața de după va fi diferită, cu provocări noi, dar și cu oportunitatea de a corecta direcția economică a țării. Speranța tuturor este ca aceste sacrificii să nu fie în zadar și ca, peste un an sau doi, să putem spune că a meritat strânsul curelei, pentru un viitor mai stabil.