Cum vede presa rusă moartea lui Ion Iliescu: O epocă se încheie în istoria României

Presa rusă relatează pe larg despre dispariția lui Ion Iliescu, ”personalitate marcantă a istoriei recente a României și primul președinte democratic ales după căderea regimului comunist”. Știrile venite din România au fost preluate prompt de agențiile rusești, care citesc surse oficiale și declarații ale autorităților de la București.

Potrivit agenției Interfax, „fostul președinte al României Ion Iliescu a murit la 96 de ani, informează Radio România, citând o declarație a spitalului ‘Agrippa Ionescu’ din București”. În același material, sunt citate declarațiile medicilor: „Ion Iliescu a decedat la 5 august 2025. El a fost internat în secția de terapie intensivă pe 9 iunie, iar pe parcursul celor 57 de zile de spitalizare medicii au depus toate eforturile pentru a-i asigura îngrijirea și tratamentul necesar”. Conform aceleiași surse, fostului președinte i-a fost diagnosticat cancer pulmonar.

Ultimele săptămâni de viață și reacțiile oficiale

Agenția Postnews subliniază că „ultimele săptămâni de viață le-a petrecut în spital”. Premierul României, Ilie Bolojan, a transmis un mesaj publicat de presa rusă: „Moartea lui Iliescu marchează încheierea unei etape importante în istoria recentă a țării, caracterizată de transformări semnificative în viața socială. Ion Iliescu a intrat în istorie, iar numele său merită o analiză demnă”.

Presa rusă reamintește că în perioada 1990–1996 și 2000–2004 Iliescu a condus România, fiind primul președinte ales democratic după prăbușirea regimului lui Nicolae Ceaușescu în decembrie 1989.

RosBiznesConsulting notează că „fostul președinte al României Ion Iliescu a murit după aproape două luni de spitalizare, a anunțat guvernul. Avea 95 de ani”. În comunicatul oficial al guvernului, tradus de presa rusă, se menționează: „Cu profund regret anunțăm moartea fostului președinte al României, Ion Iliescu. Fostul președinte al României a decedat astăzi, 5 august 2025, în spitalul clinic de urgență ‘profesor Agrippa Ionescu’. Guvernul României transmite condoleanțe familiei și tuturor apropiaților”.

Context istoric și relațiile cu Rusia

Publicațiile rusești pun accent pe legăturile lui Iliescu cu URSS și ulterior cu Rusia. TASS menționează că acesta a absolvit în 1955 Institutul Energetic din Moscova și, încă din 1948, și-a întâlnit viitoarea soție, Nina, pe când aceasta studia la Universitatea de Stat din Moscova. În analiza lor, jurnaliștii ruși amintesc că, în 2003, Iliescu a semnat la Moscova, împreună cu Vladimir Putin, Tratatul de prietenie și cooperare între Federația Rusă și România.

Potrivit TASS, „Iliescu a fost un politician și un om de stat remarcabil al României. În decembrie 1989 a devenit liderul mișcării de protest care a cuprins România și a condus la răsturnarea regimului totalitar al lui Ceaușescu”. Totuși, aceleași surse reamintesc și de acuzațiile formulate de procuratura română împotriva sa pentru presupuse crime împotriva umanității în legătură cu evenimentele din decembrie 1989 și mineriada din iunie 1990, menționând că Iliescu a respins aceste acuzații ca fiind „motivate politic”.

Detalii despre deces și programul funeraliilor

Potrivit relatărilor agenției RosBiznesConsulting, decesul a survenit la ora 15:55, ora locală, „iar medicii au precizat că, pe parcursul celor 57 de zile de spitalizare, au depus toate eforturile pentru a asigura îngrijirea și tratamentul necesar”.

Guvernul României, citat de mai multe publicații, a transmis că „detaliile programului funeraliilor de stat, organizate în cinstea fostului șef de stat, vor fi anunțate ulterior”.

Figura istorică și moștenirea sa

Publicații precum Vedomosti și Moskva 24 au prezentat biografia lui Iliescu, amintind că acesta „s-a născut pe 3 martie 1930, în orașul Oltenița, în familia unui muncitor comunist. A absolvit Institutul Politehnic din București și Institutul Energetic din Moscova, iar în anii ’50 a intrat în Partidul Comunist Român”.

După ce a fost îndepărtat din structurile de conducere de Ceaușescu în 1971, Iliescu a revenit în prim-plan în decembrie 1989, când a preluat conducerea Frontului Salvării Naționale. Presa rusă subliniază că „odată cu venirea lui la putere a început tranziția către democrația multipartid”.

Într-un necrolog citat de VM.ru, premierul Ilie Bolojan a subliniat: „Activitatea lui Iliescu, care a inclus, printre altele, revizuirea Constituției în 2003, a influențat semnificativ direcția de dezvoltare a României și el a intrat în istorie”.

Relatările din presa rusă privind moartea lui Ion Iliescu sunt marcate de tonul sobru, cu accent pe relațiile istorice dintre România și Rusia, pe rolul său în tranziția post-comunistă, dar și pe controversele care i-au însoțit mandatul. În ansamblu, materialele subliniază sfârșitul unei epoci și aduc în prim-plan o personalitate politică a cărei moștenire rămâne complexă și disputată.