Poșta Română: un profit record care ascunde imaginea unei companii care se contractă

Publicat: 16 nov. 2026, 06:47, de Nitulescu Gabriel, în Business , ? cititori
Poșta Română: un profit record care ascunde imaginea unei companii care se contractă
Sursa foto: Economica.net

Poșta Română a raportat un profit brut record de 117 milioane de lei în primele zece luni din 2026. Cifra e reală, dar subțire: marja este de circa 7% din venituri. Profitul vine mai ales din tăierea costurilor și din contractele cu statul, nu dintr-un model de afaceri nou. În termeni reali, compania e azi mai mică decât în 2021.

Comunicatul companiei descrie o transformare construită pe principiul că „fiecare leu investit trebuie să se întoarcă”. O parte din aceste investiții chiar și-au recuperat banii. Comunicatul tace însă despre trei lucruri: cât din profit vine din dobânzi, cât de dependentă e Poșta de contractele cu ministerele și de ce compania rămâne marginală pe singura piață în creștere, cea a coletelor.

Cifrele în context

Un record într-o serie instabilă. Recordul anterior este foarte recent. În 2024, profitul brut a crescut cu 400%, la 85,3 milioane de lei, iar în 2025 profitul net s-a prăbușit la 10,2 milioane de lei, de la 70,7 milioane. Comunicatul conține și o eroare: cei 85 de milioane de lei din 2024 erau profit brut, nu „venit brut”.

Întrebarea lipsă: dobânzile. În 2025, Poșta a încasat circa 59 de milioane de lei din dobânzi la plasamente financiare, cea mai mare sumă din istoria ei. Asta înseamnă de aproape șase ori profitul net al anului. Comunicatul din 2026 nu separă profitul operațional de cel financiar, deși tocmai această distincție arată dacă transformarea funcționează.

Creștere doar pe hârtie. Veniturile au urcat cu o treime în cinci ani, dar prețurile au crescut mai repede. Inflația medie a fost de 5,6% în 2024 și 7,3% în 2025, iar pentru 2026 CNSP estimează 7,9%. Adăugată la inflația din 2022–2023, creșterea cumulată a prețurilor ajunge la circa 54%. Ajustată cu inflația, activitatea Poștei s-a redus.

Indicator                                                             Valoare                                      Ce înseamnă
Profit brut, ianuarie–octombrie 2026                 117 mil. lei                                    Marjă de circa 7% din venituri
Venituri 2021 → 2026 (estimat)                           1,43 → 1,91 mld. lei (+34%)     Ajustat cu inflația: o scădere reală de circa 13%
Angajați 2021 → 2025                                             24.824 → 19.931                         Aproape 5.000 de posturi mai puțin
Venituri pe angajat                                               ~58.000 → ~94.000 lei (+64%) Productivitatea a crescut mai ales prin reducerea personalului
Venituri din pensii și ajutoare sociale, 2026      -47 mil. lei                                     Principala sursă tradițională se erodează
Venituri noi din sortare și PDA-uri, 2026          +37 mil. lei                                     Nu compensează pierderea de la pensii

Ce funcționează

Corespondența. Cel mai bun randament din tot comunicatul: o investiție de 6 milioane de lei în echipamente de tipărire și introducere în plicuri a adus peste 100 de milioane de lei de venituri în plus între 2023 și 2024. Corespondența a ajuns la 618–636 de milioane de lei pe an. Mare parte din volum vine însă din convențiile cu ministerele, deci tot de la stat.

Poștașul care încasează. Dispozitivele portabile cumpărate în 2023 cu 14,5 milioane de lei permit plata facturilor direct la poștaș. În 2026, veniturile din încasarea facturilor au urcat la 29,3 milioane de lei, cu 19 milioane mai mult decât în 2025. Investiția s-a recuperat într-un an. Compania pune saltul pe seama unor „schimbări intervenite pe piață”, așa că e mai degrabă o oportunitate de moment decât o tendință.

Costurile. Lista economiilor e lungă și credibilă:
• veniturile din chirii au crescut de la 8,2 la 22 de milioane de lei;
• factura la energie a scăzut de la 15,7 la 12,4 milioane de lei;
• cheltuielile cu lemnele de foc au dispărut;
• centralizarea depozitelor a eliminat circa 300 de posturi;
• telefonia fixă a scăzut de la 1,17 milioane de lei la 3.000 de lei.

Toate sunt însă sume de câteva milioane, la venituri de aproape 2 miliarde. Cea mai mare economie a venit din personal: între 2021 și 2025, Poșta a ajuns de la 24.824 la sub 20.000 de angajați.

Ce nu funcționează

Coletele: crește piața, nu și Poșta. Coletele sunt singurul segment cu adevărat în creștere, iar aici Poșta e un jucător mic. După cifrele din comunicat, o creștere de 17% înseamnă 18 milioane de lei. Rezultă venituri din colete de doar circa 106 milioane de lei pe an. În același timp, piața serviciilor poștale a crescut în 2025 cu 14%, la 7,3 miliarde de lei. Cotele la coletele interne sunt împărțite între Sameday (35%), Fan Courier (27%) și Cargus (12%).

Concurența se concentrează și mai mult. După ce Sameday a preluat Cargus, noul grup are în România venituri de peste 2 miliarde de lei, mai mult decât Poșta întreagă. Cele 45 de milioane de lei investite de Poștă în sortare sunt puțin față de investițiile rivalilor în lockere și centre automatizate. Răspunsul companiei a fost un parteneriat cu Packeta, care poate folosi cele aproape 5.000 de oficii poștale pentru ridicarea coletelor. E o folosire inteligentă a rețelei, dar Poșta devine astfel infrastructură pentru alții, nu un concurent.

Pensiile: un declin fără frână. Numărul de pensii și ajutoare livrate lunar a scăzut de la 9,42 milioane în 2009 la 3,69 milioane în 2026. Poșta pierde circa 200.000 de prestații pe an, iar conducerea recunoaște că unele componente ale acestei activități aduc deja pierderi. Scăderea de 47 de milioane de lei din 2026 depășește tot ce au adus noile investiții în sortare și PDA-uri, adică 37 de milioane de lei.

Miza: bursa și anul 2027

Comunicatul vine într-un moment în care Poșta este pe lista companiilor de stat propuse pentru listare la bursă, cea mai mare dintre ele după numărul de angajați. Rezultatele bune întăresc argumentul pentru o evaluare ridicată. Guvernul cere însă și mai mult profit, iar conducerea a spus că asta ar însemna circa 2.000 de concedieri, un plan în care spune că nu crede.

Poșta Română nu mai este compania în criză cronică de acum un deceniu. Disciplina de cost și investițiile mici cu randament mare sunt reale. Testul pentru 2027 este altul: poate compania să crească mai repede decât inflația, fără contracte noi de la stat și fără noi concedieri?