Noul Cod Audiovizual a intrat în vigoare: reguli mai dure pentru online, TV și radio

De joi, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) aplică oficial noul Cod de Reglementare a Conținutului Audiovizual, o reformă legislativă de anvergură, adaptată erei digitale. Documentul extinde responsabilitățile CNA dincolo de televiziune și radio, incluzând și platformele video online sau serviciile video la cerere, dacă acestea intră sub jurisdicția României.

Codul oferă astfel o bază legală unificată, prin care conținutul audiovizual este reglementat uniform, indiferent de canalul prin care ajunge la public.

Dezinformarea, definită și sancționată

Pentru prima dată, în legislația audiovizuală românească sunt definite clar conceptele de dezinformare și informare incorectă. Dezinformarea este tratată ca acțiune deliberată, cu impact negativ, în timp ce informarea incorectă este văzută ca neintenționată, dar cu potențial de a produce efecte dăunătoare, arată Agerpres.

Totodată, Codul introduce termeni precum conținut ilegal (instigare la ură, terorism, pornografie infantilă) și conținut dăunător (imagini care induc frică, teroare sau violență gratuită). Acestea pot fi sancționate direct de CNA, indiferent dacă apar pe TV sau pe o platformă digitală.

11:52, 09.07.2025 • Advertoriale

CNA a hotărât: Vedetele nu mai pot face reclamă jocurilor de noroc

17:12, 26.06.2025 • Cultură

CNA modifică regulile din audiovizual: Ce li s-a interzis vedetelor

Creatorii de conținut online, sub lupă

Pentru prima oară, creatorii de conținut online sunt considerați actori editoriali, responsabili de mesajele pe care le promovează. Aceștia pot fi trași la răspundere pentru materialele difuzate, inclusiv în cazul difuzării de informații false sau sensibile, fără etichetare corespunzătoare.

Etichetările devin obligatorii pentru materiale cu impact psihologic: „Atenție! Acest material poate afecta dezvoltarea minorilor” sau „Acest program este o ficțiune” (adresat reality-show-urilor cu elemente regizate).

Măsuri sporite pentru protejarea minorilor

Codul aduce modificări importante în ceea ce privește protecția minorilor: de la interzicerea imaginilor cu minori în contexte sensibile, până la impunerea unor condiții stricte privind participarea acestora în emisiuni media.

Accesul la conținut nociv trebuie restricționat inclusiv online, prin metode tehnice sau prin avertismente explicite. Furnizorii sunt obligați să semnalizeze clar conținutul dăunător și să asigure, pe termen mediu, accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, prin subtitrare, limbaj mimico-gestual sau audiodescriere.

Publicitate restricționată pentru jocuri de noroc și suplimente

Noile reglementări includ și restricții clare pentru publicitate, în special în două domenii sensibile:

• Jocurile de noroc: sunt impuse restricții orare, interdicții privind adresarea către minori și limitări în promovarea agresivă;

• Suplimentele alimentare: este interzisă prezentarea acestora ca alternativă la tratamente medicale sau folosirea de afirmații înșelătoare.

Mesajele de interes public, reglementate distinct

Codul recunoaște și definește mesajele de interes public ca o formă separată de comunicare media, cu reguli proprii. Printre exemple se numără:

• campanii împotriva discursului instigator la ură;

• mesaje despre consumul de droguri în rândul minorilor;

• alerte de răpire (Sistemul „Alertă Răpire Minor”);

• informări despre sănătatea publică sau protecția mediului.

Difuzarea acestora trebuie marcată distinct și separată de conținutul editorial sau publicitar.

Sprijin pentru producția locală și diversitatea culturală

Codul impune furnizorilor video la cerere (VoD) obligația de a include și promova producții locale. Acestea trebuie prezentate clar și ușor accesibil, în sprijinul diversității culturale românești.

În plus, documentul încurajează parteneriatele între CNA, platforme, creatori și societatea civilă pentru implementarea mecanismelor moderne de autoreglementare asistată.

Consiliul Național al Audiovizualului subliniază că noul Cod nu este un instrument de cenzură, ci o formă de protecție a libertății de exprimare, prin limitarea abuzurilor și a conținutului periculos.

„Este un instrument prin care CNA pune ordine acolo unde riscurile informaționale scapă de sub control – fie că vorbim de conținut online, platforme video sau televiziune”, a transmis instituția.