EGV pariază 1 milion de euro pe un startup polonez. România investește încă timid în domeniul spațial

Early Game Ventures (EGV) a anunțat o investiție de 1 milion de euro în startup-ul polonez din domeniul spațial Orbital Matter, companie care are și un român printre fondatori. Decizia marchează o mișcare rară pentru piața românească, unde implicarea în sectorul spațial rămâne timidă în comparație cu alte țări din regiune.

O tehnologie ce poate revoluționa construcțiile în spațiu

Orbital Matter, fondată în 2022 de Jakub Stojek și românul Robert Ihnatișin, a dezvoltat o metodă brevetată de construire a obiectelor direct în spațiu. Prin combinarea materialelor lichide cu imprimarea prin extrudare, compania susține că poate reduce greutatea necesară lansării cu până la 70% și volumul de transport de 10 ori

Prima misiune în spațiu a demonstrat funcționalitatea tehnologiei, atingând un Nivel de Pregătire Tehnică (TRL) NASA de 5. Obiectivul pentru următoarea lansare este certificarea TRL 8, „calificat pentru zbor”, ceea ce ar valida utilizarea comercială a produsului, arată Termene.ro.

Finanțare europeană pentru o piață în creștere

Investiția vine din al doilea fond Early Game Ventures, cu o valoare totală de 60 de milioane de euro, din care jumătate provin de la Recovery Equity Fund, administrat de European Investment Fund și finanțat prin PNRR.

16:03 • ECONOMIE

România, în blocaj total. Facturi PNRR neplătite de peste trei luni și constructori gata să oprească lucrările

14:24 • ACTUALITATE

România, chemată la CJUE pentru „taxa pe viciu”. Miza: sute de milioane de euro și dobânzi uriașe

Robert Ihnatișin, cofondator Orbital Matter, are experiență în domeniul imprimării 3D, lucrând anterior la Formlabs, una dintre companiile de referință în acest sector.

România, în urma vecinilor, dar cu prime semne de progres

Deși Polonia și Ungaria au investit constant în industria spațială și și-au consolidat legăturile strategice în domeniu, România abia începe să facă pași concreți. Un exemplu este grupul AROBS, fondat de Voicu Oprean, care a demarat în 2024 un proiect sprijinit de Agenția Spațială Europeană (ESA).

Proiectul, derulat prin AROBS Polska și AROBS Engineering, vizează crearea unei unități de control modulare pentru misiuni de curățare a deșeurilor spațiale, fiind finanțat în cadrul programului ESA pentru un spațiu curat.

România are puține proiecte comerciale și lipsesc companiile space-tech cu finanțări consistente.

Companiile românești care activează în domeniul spațial pot fi numărate pe degete:

• Romanian InSpace Engineering (RISE) – activează din 2017, lucrează cu ESA la proiecte precum experimentul DropCoal pentru ISS, sisteme GNSS, prototipuri rapide și R&D în aplicații spațiale și de securitate.

• CS GROUP – ROMANIA – dezvoltă software pentru zbor, observație a Pământului, navigație și alte aplicații spațiale, multe în proiecte ESA (Copernicus, JUICE, NEOSAT) c-s.ro.

• Space Hub Romania – startup New Space ce asamblează nanosateliți, îi lansează cu rachete modificate din sisteme Volkow și analizează date satelitare.

• OX Origin Technologies – dezvoltă mecanisme complexe și software pentru aplicații spațiale; activitate din Cluj Napoca, fondată în 2019.

• Digital Dryads – folosesc date Copernicus pentru monitorizarea defrișărilor și vegetației prin AI și imagini satelitare.

• ARCAspace – companie de la Râmnicu Vâlcea, activează din 1999. A construit rachete, baloane stratosferice, dar nu a reușit încă o lansare orbitală. Participă la proiecte ESA.

• Lamit Company – operator de satelit și furnizor de internet prin satelit (VSAT), activ pe piața telecom globală.

Realizări notabile

Iată și câteva succese recente românești relevante în industria spațială, care arată că România începe să capete teren în acest domeniu:

1. Contribuții la misiunea ESA Hera (2024)

• România a furnizat tehnologie critică pentru compania GMV România: sistemul de ghidare, navigație și control (GNC) al sondei Hera — considerat “creierul” misiunii spațiale — precum și un CubeSat (Juventas), parțial construit local. România e una dintre puținele țări europene cu astfel de capacități dezvoltate în spațiul cosmic.

2. Lansarea satelitului demonstrator CORVUS (2025)

• Dezvoltat de RISE (Romanian InSpace Engineering) în parteneriat cu instituții precum ROSA, INFLPR, INCAS și Rartel, CORVUS este un microsatelit creat pentru detectarea și localizarea interferențelor radio (UHF și GNSS). A fost prezentat oficial în martie 2025 și testat riguros pentru rezistență în spațiu.

3. România implicată în programul ExoMars (2025)

• Institutul COMOTI a fost cooptat în prestigiosul program ExoMars, coordonat de ESA, pentru explorarea planetei Marte. Contribuțiile includ dezvoltarea de tehnologii avansate și componente necesare misiunilor spațiale.

4. Lansarea satelitului ROM-3 realizat de elevi (2023)

• Satelitul a fost construit de liceeni români și lansat cu succes pe orbită într-o misiune SpaceX, din care transmite date despre parametri atmosferici, radiații cosmice și proprietăți magnetice ale Pământului.

5. Întărirea coeziunii internaționale în domeniul spațial și cybersecurity (2025)

• ROSA a organizat, în iunie 2025, în colaborare cu rețeaua SEREN5 și Centrul European de Securitate Cibernetică (ECCC), un eveniment strategic privind securitatea infrastructurii spațiale, creând punți între industrie, instituții, academie și securitate.

6. Succese ARCAspace în testele tehnologice

• Compania din Râmnicu Vâlcea a continuat să deruleze teste importante: lansări de rachete sub-stratosferice, teste de lansare marină (LAS-1), drop-test-uri pentru capsule (Mission 12), iar în 2023–2024 a realizat zboruri succesive ale rachetei CER-160TR, aprobate pentru utilizare militară (Mission 17 și 18).