Un deceniu al schimbărilor: Oana Țoiu despre MAE și diplomația română în 2025

Reuniunea Anuală a Diplomației Române, un moment de reflecție și proiecție – Deschiderea Reuniunii Anuală a Diplomației Române din 2025 a fost marcată de discursul ministrului Afacerilor Externe, Oana Țoiu, care a subliniat importanța unei diplomații deschise, transparente și orientate către cetățean. Evenimentul reprezintă atât un prilej de evaluare a lecțiilor trecutului, cât și de conturare a direcțiilor strategice pentru următorul deceniu.

Oana Țoiu a remarcat:

„Sunt onorată să găzduiesc Reuniunea Anuală a Diplomației Române și vă mulțumesc tuturor pentru că sunteți aici. Deschidem împreună lucrările acestui eveniment care reprezintă deopotrivă un moment de reflecție și un moment de proiecție.”

Discursul a punctat o viziune clară: păstrarea respectului pentru trecut și pregătirea pentru viitor, cu accent pe coerența politicii externe și implicarea activă în comunitatea internațională.

Diplomația deschisă: legătura cu societatea și diaspora

10:32 • POLITICĂ

De la Marea Neagră la Bruxelles: Grindeanu cere unitate și pragmatism în politica externă a României

10:16 • POLITICĂ

România, între provocări și oportunități. Abrudean: „Diplomația parlamentară consolidează poziția țării noastre”

Un mesaj central al ministrului a fost că politica externă nu poate fi realizată în izolare:

„Nu cred că ne mai putem face treaba în tăcere. Oamenii au nevoie să audă care sunt intențiile noastre, care sunt ambițiile noastre, care sunt conversațiile pe care le avem când vine vorba de politica externă.”

Țoiu subliniază că sursa legitimității și a coerenței diplomației române este societatea, votul cetățenilor și implicarea comunităților românești din diaspora. Aceasta presupune o comunicare transparentă, fără subiecte tabu, și un efort constant de a explica deciziile și prioritățile externe.

„Sursa puterii în politica externă, sursa principală care asigură coerență pe termen mediu și lung și care garantează încrederea în cuvântul nostru, este societatea, este votul cetățenilor.”

Acest mesaj deschide calea pentru o abordare mai participativă și mai vizibilă a diplomației, în care cetățenii sunt nu doar beneficiari, ci și parteneri ai politicii externe.

Un deceniu al schimbărilor: geopolitică, tehnologie și competitivitate

Tema RADR 2025 – „Un deceniu al schimbărilor. Impactul diplomației române” – evidențiază provocările majore cu care se confruntă România:

• schimbări geopolitice rapide;

• accelerarea dezvoltării tehnologice, inclusiv inteligența artificială;

• modificări în competitivitatea economică globală.

Ministrul a explicat:

„Trăim o perioadă de mari schimbări: geopolitice, pe de o parte, pe de altă parte, schimbări de tehnologie și inteligența artificială. Felul în care ne raportăm la piețe și la piețe libere este diferit și puterea de negociere a României depinde de capacitatea noastră de a ne folosi vocea în interiorul Uniunii Europene.”

Astfel, politica externă românească trebuie să fie adaptabilă, dar și strategic ancorată în interesele pe termen lung.

Priorități de securitate: Marea Neagră și provocările Rusiei

Securitatea regională și menținerea stabilității în zona Mării Negre au fost prezentate ca priorități esențiale:

„Marea Neagră este o temă esențială pentru întreaga Uniune Europeană și pentru parteneriatul transatlantic. România este într-un moment în care trebuie să conducă aceste discuții.”

Țoiu a subliniat că Rusia rămâne principala provocare pentru securitatea europeană, iar România trebuie să fie pregătită și să conducă inițiativele în cadrul Uniunii Europene și NATO pentru consolidarea apărării și a parteneriatelor strategice.

Rolul strategic al României în parteneriatele internaționale

Ministrul a reafirmat angajamentele țării față de structurile internaționale:

• NATO: atingerea țintei de 5% din PIB pentru cheltuieli de apărare până în 2035;

• Uniunea Europeană: consolidarea rolului României în procesul decizional și în extinderea UE;

• Parteneriatul strategic cu SUA: coordonarea politicilor economice și de securitate;

• OECD și apartenența la Schengen: pentru securitate, mobilitate și dezvoltare economică.

„Mesajul este simplu și direct: pe România te poți baza.”

Aceste angajamente subliniază un echilibru între fermitate și cooperare, între apărarea intereselor naționale și contribuția la stabilitatea globală.

Diplomația economică și academică: investiții pentru viitor

Țoiu a evidențiat importanța diplomației economice și academice:

• Sprijinirea mediului privat în parteneriate strategice;

• Dezvoltarea diplomației academice pentru a atrage studenți internaționali, oferindu-le o experiență educațională de calitate;

• Consolidarea comunităților românești din diaspora ca actori ai influenței culturale și economice.

„Odată ce cineva a cunoscut România, mai ales ca student, va rămâne cel mai probabil un prieten al României pe parcursul întregii cariere.”

Astfel, investiția în educație și diplomație economică devine un pilon al influenței pe termen lung.

Patrimoniu, digitalizare și resurse umane

Ministrul a prezentat planuri concrete pentru modernizarea instituțională:

• Fond de investiții pentru patrimoniul imobiliar al MAE, pentru eficientizarea resurselor;

• Digitalizarea serviciilor consulare și modernizarea instrumentelor de analiză;

• Echilibrarea corpului diplomatic prin combinarea experienței seniorilor cu energia și competențele noilor generații.

„Următorul deceniu al diplomației are nevoie de echilibru între senioritate, experiență, prestigiu și dinamismul noilor generații.”

Aceste măsuri vizează atât eficiența, cât și pregătirea diplomației române pentru noile provocări globale.

 România – actor activ în politica globală

Discursul Oanei Țoiu a evidențiat faptul că succesul diplomației române depinde de implicarea tuturor, de transparență, responsabilitate și viziune strategică.

„Succesul diplomatic al României depinde de munca pe care o facem fiecare zi de zi, de negocierile purtate, de capacitatea de a construi susținere pentru rezultatele obținute.”

RADR 2025 marchează începutul unui deceniu în care România nu mai poate fi doar un observator, ci un actor activ în configurarea politicilor europene și transatlantice, cu o diplomație modernă, responsabilă și vizibilă.